Dacia Spring • Meșter în Mașini #2
Un newsletter Autocritica.ro.
Despre mașinile pe care nu ai voie să le ratezi.
O dată pe săptămână. Conceput și scris de jurnalistul
Mircea Meșter.
Meșter în Mașini #2
13 martie 2021
1. Țineți minte trei cuvinte: Dacia Spring președinte
Treaba cu Dacia Spring poate fi văzută din mai multe perspective, iar cea mai interesantă am văzut-o ieri, pe Facebook, la un prieten din Craiova: practic, Uniunea Europeană subvenționează cu 9200 de euro o mașină electrică făcută în China. Mai citisem acum ceva vreme, nu mai știu pe unde, o opinie interesantă: bonusul ăsta de 9200 de euro îi transformă practic pe cei care cumpără mașini electrice în asistați social.
Cum e cu subvenția asta? Păi România are cel mai mare bonus la achiziția unei mașini electrice din întreaga Uniune Europeană. Vreo 9200 de euro se scad din prețul negociat al mașinii prin ceea ce oficial se numește programul Rabla Plus. Nu știm cât va mai dura paradisul ăsta care taie aproape 10 mii de euro din prețul unei mașini (fie ea și electrică), dar probabil că de la un moment dat încolo, când se vor înmulți achizițiile, Statul va decide că subvenționarea companiilor auto ar putea să se transforme în ceva mai util pentru societate. Bine, la fel de adevărat e că există primării în care cu 9200 de euro de-abia se pot cumpăra două bucăți de piatră cubică, deci treaba e cumva echilibrată între realism și mecanism de întrajutorare.
În fine, așteptam cu toții să vedem prețul oficial al lui Dacia Spring, prima mașină electrică care poartă sigla mărcii. Că nu putem spune că-i produsă de Dacia, din moment ce-i făcută la poalele Marelui Zid. Ghici ce: fix 18.100 de euro în versiunea de lansare (denumită oficial Comfort Plus). Cam dublu față de bonusul ăsta. Șpilul e că subvenția nu poate acoperi oricum decât maxim jumătate din valoarea mașinii, deci Dacia a calculat pasul ăsta ca un triplusaltist. Nimic nu se pierde, totul se transformă.
Cu ce rămâi din asta: da, din toamnă îți vei putea cumpăra un mini-SUV de oraș electric cu vreo 9000 de euro. Are doar 45 de cai, dar merge vreo 200 de kilometri pe bune în oraș. E o mașină care va face două lucruri: va umple orașele Europei și va obliga autoritățile și companiile private să monteze naibii mai multe stații de încărcare, fie ele și lente. Dacă acum ne batem pe locurile de parcare, să vezi cum o fi când ne vom bate pe stațiile de încărcare.
2. Găsește diferențele și câștigi un facelift
Prin anii '50-'60-'70, mașinile primeau actualizări anuale. Pentru că pe-atunci mașinile țineau oamenii-n priză, nu invers. Le mai adăugau băieții câte-un element de design, mai puneau un far în plus, mai adăugau elemente interioare pe care le cereau clienții prin scrisori trimise pe adresa producătorului. Așa era pe-atunci, nu mergea cu tag pe Facebook.
După ce vremurile moderne ne-au obișnuit ca un model să primească un facelift mai mult sau mai puțin apăsat cam o dată la 3-4 ani, am impresia vagă că avântul tehnologic ne va aduce înapoi în zona update-urilor anuale. Mazda deja o face pe aproape întreaga gamă: dacă considerăm că fiecare update e un facelift, CX-5 are vreo 3 până acum.
Treaba e că noutățile estetice nu mai sunt neapărat importante și se referă în special la update-uri digitale. Trebuie să fii fan înfocat și să dormi cu postere cu mașini în cameră ca să găsești modificările dintre versiunile pre- și post-facelift.
Un exemplu e Volvo XC60, care tocmai a anunțat că a primit un update. Cum suedezii-s oameni pe care te poți baza, nu au utilizat nici măcar o dată termenul facelift în comunicatul care a însoțit imaginile oficiale. Pentru că-i fix la fel, cu excepția unor jante noi și a unor culori de caroserie adăugate pe peretele dealerilor. Ce-i important, însă, e faptul că sistemul de operare al mașinii a fost schimbat complet și e acum semnat de Google. Adică Volvo face ce va face și Ford în curând: printre altele, va elimina "navigația" aia nativă mereu rămasă în urmă la nivel tehnologic (dar care îi costa pe clienți 3-4000 de euro - "full piele cu NAVI+, boss") și va introduce nativ Google Maps pe mașină. Plus Waze, probabil.
Se cam duce un cash cow al producătorilor, dar apare altul: update-ul wireless contracost pentru tot felul de softuri care să-ți transforme mașina în gadget. Vrei să parchezi din telecomandă? 500 de euro și instalezi rapid o aplicație. Vrei ca mașina să nu bipăie, ci să cânte Lambada când dă în marșarier? Aplicația "Reverse fun" face asta pentru doar 1000 de euro. Vrei o colecție de sunete relaxante care varsă prin boxe foșnetul frunzelor de toamnă călcate de bocanc? Asta e ieftin, doar 300 de euro. Avem pe bani și parcare automată paralelă cu bordura, schimbarea benzii fără mâini pe autostradă în timp ce tu urmărești postări vitale pe Instagram și doi litri de lapte de capră pe zi, în fiecare dimineață, în timp ce evacuarea face ca mielul, să te simți ca-n vacanțele copilăriei la țară: "Bee!"
3. Kia nu știe de glumă
Am vorbit și-n podcastul Autocritica de săptămâna asta despre subiectul de aici, am făcut-o și-n cel de săptămâna trecută, o fac și azi, că de-aia avem spațiu pe toate suprafețele și suporturile media.
Kia n-are frâne. Metaforic vorbind, nu vă împacientați.
Băieții ăștia s-au transformat în 15 ani cât alții n-au reușit s-o facă în 100 și au ajuns de la mașini precum Cerato la recent prezentatul K8, un sedan care arată ca viața din Seul versus viața din Rahova. Superbă mașină. Păcat că n-o aduc oamenii în Europa, pentru că aici clienții cer SUV-uri de toate mărimile. Dacă vine un extraterestru pe Pământ azi și se uită la ce cumpără europenii, ar băga mâna-n foc că pe continentul ăsta nu s-a inventat încă asfaltul.
Găsești pe Autocritica povestea transformării Kia spusă pe larg. E o lectură educațională care te va face să intri în primul showroom al mărcii și să vezi care-i faza cu băieții ăștia. Doamne, cât de datori ne sunt după câtă reclamă gratis le facem.
4. La Ingolstadt s-a făcut curent
E ceva cu e-tron, bineînțeles.
Mi-am făcut un hobby din a urmări dezvoltarea numelor modelelor electrice ale mărcilor. Impresia mea e că unele branduri auto au un plan foarte bine pus la punct pentru a-și dezvolta gama înspre electrificare fără să atenteze la numele deja cunoscute, în timp ce altele lucrează cu echipe diferite la denumirea fiecărui model în parte. Și iese un fel de "hai să le zicem în toate felurile și vedem noi dup-aia ce păstrăm și ce nu".
La Audi, avem așa: e-tron a fost prima electrică. Apoi, a venit e-tron Sportback, adică un e-tron cu spate de X6 (scuze, Audi). În primăvara asta, Audi a lansat e-tron GT - un sedan electric care arată de-ți amorțește falca, iar săptămâna asta a fost anunțat oficial Q4 e-tron, un SUV electric cu dimensiuni între Q3 și Q5.
Ați urmărit cu atenție, da? Avem Q4 e-tron, dar avem și e-tron și atât. Ambele SUV-uri. Om vedea noi ce intră între ele sau pe lângă ele. Avem e-tron GT, care nu le lasă prea multă libertate oamenilor să genereze o gamă de modele pe care s-o înțelegi dimensional vorbind - e-tron GT Junior? Poate e-tron GT Bigster? Așa că, după ce Audi a schimbat denumirile versiunilor și a trecut de la 3.0 TFSI la 55 TFSI, ne paște o revoluție de naming și pe modele.
Mă rog, și la BMW trebuie să le explici juma' de oră oamenilor care-i faza cu iX3 și iX, deci probabil că problema e, în definitiv, de la apa de la robinet din Bavaria.
5. Campionul unei mari iubiri
De motorul 1.0 EcoBoost e vorba.
Încă dau de oameni care nu știu că la Craiova există de fapt două uzine: una de mașini - aia care produce Puma și Ecosport - și una de motoare - care bagă Lego pe motoarele 1.0 EcoBoost. Motoare care nu doar că ajung pe mașinile produse la Craiova, dar bagă lemne și pe alte modele Ford de prin curțile oamenilor din Europa. Ca să fim fair și cu amărâții ăia de nemți, motorașul ăsta nu se produce doar la Craiova (și fabrica germană din Koln știe cu chiulasele), dar e unul dintre lucrurile Made in Romania de care ar trebui să ne bucurăm pe bune. Alături de Ford Puma, de Dacia Sandero, de acest newsletter și de peștele fabulos de la Taverna LeGafish din Sarichioi.
Poți să-l iubești pentru că-i al nostru sau să-l urăști pentru că ești obișnuit cu 1.4 și ți se pare că 1.0 sună ciudat și consumă mult când îi dai talpă. Dar Ford a produs la Craiova 1.500.000 de bucăți, iar pentru asta suflăm într-o lumânare virtuală și le urăm supape sănătoase oamenilor de la fabrică. pe care-i vedeți într-un clip cu ocazia ocaziei.
6. Off-road acasă la Elon Musk
Băieții de la NASA au trimis un rover pe Marte. Și pentru că are roți (vreo șase), colegul Daniel Popescu - omul a terminat Geologia, deci nu găsești jurnalist mai bun să-ți explice de ce crapă piatra-n patru la milioane de kilometri depărtare - l-a disecat într-un material foarte interesant. Articol care-ți explică ce caută Perseverance pe o planetă care la prima vedere seamănă perfect cu Parcul Unirii, dar fără superbissimile fântâni arteziene colorate în indigo (i-am făcut pă fraieri).
7. Scoateți o foaie de hârtie
Avem teste.
Dragoș a scris săptămâna asta despre BMW Seria 2 Gran Coupe, care-i un fel de Seria 1 Sedan dacă Seria 1 ar fi avut versiune sedan și e în același timp un fel de Seria 3 mai mic dacă Seria 3 ar fi avut roți motrice față. Pe scurt, e o mașină pentru cei care vor un sedan de la BMW no matter what, chiar dacă mașina e cel mai non-BMW sedan ever.
Elsewhere, Cornel a luat la pase Tiguan facelift, căruia i-a testat nemuritorul & eternul* 2.0 TDI în versiunea de 200 de cai putere. A început lumea să ne-njure că testăm motoare diesel în epoca electrificării. Așa cum ne-njură cei care ne spun că testăm mașini electrice când nu avem stații. Așa cum ne-njură cei care ne spun că testăm benzină retrogradă când pe piață există hibrizi. Așa cum ne-njură cei care spun că degeaba testăm hibrizi fără încărcare la priză când pe piață există hibrizi plug-in. Iar hibrizii plug-in sunt oricum inutili în afara orașului, pentru că merg cu bateria goală și consumă mult.
Citiți cât mai prindeți, că azi-mâine mai vedem diesel doar la muzeu, cu toate eforturile lui Ulrich, inginerul german, de a dezvolta sisteme de curățare și răscurățare a emisiilor motoarelor ăstora. Paradoxul e că diesel-urile de azi sunt aproximativ la fel de curate ca benzinele de azi (tocmai datorită unui miliard de sisteme de filtrare avansată), dar diesel-ul are o problemă majoră de PR. Și când ai probleme de PR, uneori mai bine lași porcul să moară de bătrânețe decât să guițe la cuțit.
*Apropo de asta, nouă state europene cer stabilirea unei date clare pentru interzicerea vânzării de mașini diesel și pe benzină.
8. Scoateți o rangă
Viața și opera mărcii Maybach au fost destul de zbuciumate și independent de ce se întâmplă atunci când cetățenii din Pipera își înfig carâmbul între ușile unei mașini de 300.000 de euro. Iar Știrbu a luat la puricat povestea brandului ăstuia, care a avut o contribuție activă implicit la triciclul motorizat din care s-a născut ceea ce azi cunoaștem sub denumirea de "Frate, ce Mercedes e ăla?".
Mie mi-a plăcut major conceptul cu care începe articolul, o demență estetică care mă duce cu gândul în perioada de glorie a caroseriilor streamline. Dar chiar merită citit tot. Pentru că Maybach nu-i doar rășini și trabuce, ci și o poveste minunată despre cum trebuie să încerci mereu să fii mai bun decât ceilalți. Chit că nu-ți iese mereu.
8. Știu că ați rămas cu ideea că Fiat 500 e mașină de fete, dar...
Un juriu format din 50 de jurnaliste din toată lumea și-a ales Mașina Anului: noul Land Rover Defender.
În momentul anunțului, ultimul bărbat care considera că femeile își aleg mașinile după culoare a făcut AVC. Nu, nene, se poate și cu diferențiale blocabile și cu roți All Terrain, trebuie doar un pic de răbdare și de organizare.
Good job, fetelor. Bărbații au ales anul ăsta Toyota Yaris la European Car of the Year. You crushed them. Literally.
9. Cum, frate, să pui versiuni Turbo pe o electrică?
Păi dacă ești Porsche, îți cam permiți, că nu-i ca și cum atunci când urci într-un Taycan te oripilezi de faptul că mașina se numește Taycan Turbo S și brusc nu-ți mai place cum decolezi când apeși pedala. Chit că ăsta poate fi argument bun dacă te prinzi că n-ai destui bani și trebuie să-i explici vânzătorului de ce nu cumperi mașina pe care tocmai ai testat-o.
Cornel a săpat puțin prin istorie și a descoperit primele semne de curent în gama mărcii germane. Povestea a ieșit săptămâna asta și poate fi citită aici.
10. Drive to Survive
Mie mi s-a părut mereu amuzant titlul documentarului ăstuia. Era bun în perioada Fangio, în anii '50, când băieții din Formula 1 pilotau mașinile alea monstruoase purtând pe cap doar o bască și având pantaloni în care era nevoie să încapă o pereche imensă de giuvaeruri. Sau chiar și mai târziu, în anii '70-'80, când să miști volanul în acul de păr de la Monte Carlo era echivalent cu trei sesiuni de ridicări la sala de fitness. Astăzi, băieții ăștia joacă mai degrabă în telenovela Drive to High Five, că mai e puțin și conduc monoposturile alea prin telecomandă de la boxe în timp ce învârt banii cu lopata prin conturi și se chinuie să găsească loc la coadă la banane la alimentara din Montre Carlo.
Bine, poate cu excepția lui Grosjean, care chiar a trecut printr-un episod Drive to Survive la propriu anul trecut. Pfiu.
În fine, documentuarul Drive to Survive revine pe Netflix pentru sezonul al treilea. Și e de văzut, indiferent de cât de greșit ți se pare faptul că Hamilton l-a egalat pe Schumacher la titluri mondiale.
Ne citim săptămâna viitoare. Purtați centura.
Prima dată pe la noi? Dacă ți-a plăcut ce-ai citit, te poți abona ușor și gratuit aici. Vei primi acest newsletter în fiecare duminică dimineață prin e-mail.
Dă mai departe acest newsletter prietenilor tăi. Suntem mereu în căutare de cititori de calitate.
Alte newslettere de calitate scrise cu grijă la cuvinte și povești de oameni deștepți pentru un public sănătos. Le poți consuma cu încredere, plăcere și cafea.
Savantgarde (Marius Cosmeanu)
Civilization (Viktor Kapra)
Patru Pereți (Daniel Popescu)
Povești din sport (Andreea Giuclea)
In the News (Bianca Oanea)
Misreport (Codruța Simina)
Concentrat (DoR)
Revista Pressei (PressOne)
Cronica.ro
Monday Memo (Mona Dârțu)
Chinezu (Cristi China-Birta)
Semafor