MEȘTER ÎN MAȘINI #42: Despre mașini, așa cum n-ai mai citit niciodată. Probabil.
MEȘTER ÎN MAȘINI
#47
1 mai 2022
Un newsletter
Oferit de
O dată pe săptămână. Despre mașinile pe care nu ai voie să le ratezi.
Newsletter conceput, scris și cules cu grijă
de jurnaliștii Mircea Meșter și Andrei Știrbu.
1. BMW stă de Șapte
A trebuit să ajungem într-un muzeu din Bratislava și să ne uităm la un nud format din jumătăți de pepeni – credem că erau pepeni; într-un muzeu de artă contemporană niciodată nu știi sigur la ce te uiți – ca să ne convingem că noul BMW Seria 7 nu este vreo greșeală. O greșeală, să zicem, precum aceea de a muta cu un pixel una dintre bordurile tabelului pe care l-ai lucrat ore întregi în Excel, caz în care ordinea și logica se transformă într-o lucrare cubistă de toată frumusețea.
Designul este ca o poantă bună: fie îți place, fie spui că-i proastă. Iar să încerci să o explici este o metodă sigură să o omori. Așa că BMW nu trebuie decât să stea cuminte și să aștepte ca vuiala din online despre arătarea asta SF numită Seria 7 să dispară. Oamenii de la BMW o să fie oricum ocupați fie să numere banii din vânzări, fie să redeseneze fața lui Seria 7 – și pe cea a lui X7, că ambele vârfuri de gamă au primit același tratament – astfel încât să aibă ce număra.
Iar dacă nu înțelegi de ce se chinuie BMW să iasă în evidență cu designurile sale actuale, uite aici o retorică bună: De ce este mulțumea de mașini actuale atât de ternă încât un design nou iese atât de mult în evidență? Întrebarea asta a pus-o Bangle într-o discuție cu Road & Track privind grila verticală de pe Seria 4. Da, da, acel Chris Bangle, designerul care a aprobat designul acelui BMW Seria 7; cel pe care lumea îl considera cel mai urât BMW din istorie până când a văzut noul Seria 7.
Motivul pentru care BMW își diferențiază modelele este că nu vrea ca un posesor de Seria 7 să aibă senzația că a cumpărat un Seria 5 mai mare, ci că stă într-un Rolls-Royce mai mic. Iar de asta îți dai seama imediat ce apeși butonul de deschidere automată a portierei (da, se deschide singură) și intri în mașină. Aici nu ai doar spațiu, dar și ecrane cât într-o sufragerie. O sufragerie bine dotată chiar: ecranul care coboară din plafon are rezoluție 8K. Adică se vede mai bine decât poate să bunghească ochiul.
Dar lăsăm impresiile astea despre cum le-a stat în muzeu celor trei modele BMW – Seria 7, X7 și Seria 8 a lui Jeff Koons – pentru un articol dedicat, pentru că newsletterul e lung oricum și noi suntem nevorbiți. Până atunci, te așteaptă pe site un articol dedicat despre Seria 7 la a șaptea generație.
2. EQS XXL
Între timp, vecinii de peste gard ai lui BMW au prezentat un SUV. EQS SUV, mai precis; deci știi că e SUV chiar și fără să-l vezi, pentru că numele este cât se poate de descriptiv. Mă rog, ăsta e doar prenumele, pentru că numele complet este Mercedes-EQ. Ceea ce înseamnă că în buletin îl cheamă Mercedes-EQ EQS SUV, plus niște cifre și eventual un 4MATIC în coadă. Nimeni nu-i perfect.
Tehnic vorbind, EQS SUV este rudă de platformă cu limuzina cu același nume. În același timp, este omologul electric al lui GLS, insula aia luxoasă mișcătoare pe care o poți vedea în trafic cu ochiul liber în zilele senine, și pe care o poți auzi duduind din cei șase sau opt cilindri ai săi. EQS n-are cilindri, deci nu duduie.
La interior primești cinci sau șapte locuri – sau șase locuri, caz în care plătești mai mulți bani, și nu degeaba – dar și lux și tehnologie de ți-e și teamă să atingi chestii pe-acolo, să nu cumva să strici. EQS SUV nu are ecran care coboară din tavan, ca la BMW i7, dar are în schimb un bord plin de ecrane – Hyperscreen – cu mai mulți giga de RAM decât are laptopul tău. Dacă bifezi opționalele corespunzătoare, pe lângă astea mai primești și vreo două ecrane pentru locurile din spate.
La capitolul resurse, EQS SUV rămâne impresionant, cu autonomii cuprinse între 660 și 613 kilometri. Se încarcă la stații DC cu până la 200 kW – stai 15 minute pentru 250 kilometri de autonomie – și vine cu 360 sau 543 de cai-putere.
+ Tocmai a fost lansată Clasa T. Nu e SUV, e MPV. Nu are motoare electrice, are doar motorizări termice. Nu are la fel de multe ecrane, nu e la fel de luxos. Dar dacă ceea ce te interesează este un Mercedes cu șapte locuri, e bine să știi că ai și această opțiune.
3. Plăcuțe verzi pe pereți
Ministerul Mediului a anunțat că mașinile electrice (și cele pe hidrogen) de la noi din țară vor primi plăcuțe de înmatriculare diferite, pentru a se diferenția de restul. O să fie verzi. Un verde din ăla subtil, foarte subtil, atât de subtil încât polițiștii discromați o să-și dea demisia de dragul lui.
Numerele astea verzi, spune ministrul Mediului, Tánczos Barna, vor fi pașapoarte pentru mașini electrice. Problema este că în contextul în care încă nu avem nici măcar discuții serioase despre zone verzi – în care vor avea acces doar mașinile electrice –, sistemul de înverzire a numerelor de înmatriculare este la fel de eficient ca un sistem de aer condiționat într-un veceu din fundul curții. Sună modern, dar în realitate nu-ți ajută la nimic.
Ministrul spune că prin acest demers se creează cadrul pentru facilitățile de care se vor putea bucura posesorii de electrice. Deocamdată ai doar una: numărul verde te scutește de stat la coadă pentru rovinieta aia care-ți asigură parcarea gratuită prin orașe.
+ Dacă partea cu parcarea gratuită ți-a făcut ochii să-ți sticlească, vezi că în curând o să ai electrice de cumpărat din mall chiar: în primul showroom dedicat electricelor vei găsi modele Volkswagen, Audi, Škoda și Cupra. Iar dacă apeși click pe butonul de mic angajament de mai jos, te vom ține la curent cu ce marfă nouă se mai bagă în viitor în piața auto din România.
4. DâRZ în baterie
După ce a încântat ani la rândul cu hibridele sale, Lexus face inevitabil pasul către electric. Folosindu-se de platforma modulară e-TNGA, dezvoltată de Toyota în colaborare cu Subaru, Lexus își prezintă primul model pe baterii: RZ 450e. În cazul în care ești obișnuit cu nomenclatura producătorului, e important să știi că RZ nu este versiunea electrică a lui RX, așa cum probabil că ai crezut și cum ți se pare logic. Nu, RZ este omologul electric al lui NX, adică SUV-ul de clasă medie rival pentru Audi Q4, BMW X3 și Mercedes GLC, printre alții.
Cu o baterie de 71 kWh și două motoare care însumează 313 cai-putere, RZ 450e promite o autonomie de peste 400 de kilometri și un sprint 0-100 km/h de 5,6 secunde, adică rapid spre foarte rapid pentru o mașină de la care nu performanță cauți. Dar e bine să știi că ai și din asta. Ca și Toyota bZ4X și Subaru Solterra – frați de platformă –, Lexus RZ 450e se încarcă la surse DC de până la 150 kW. Oamenii încă n-au zis cât îi ia lui RZ să se încarce, dar probabil că în jur de 30 de minute.
Și pentru că în ziua de astăzi nimeni nu mai este impresionat doar de cifre de performanță și eficiență, sau de grile mari, Lexus RZ vine și cu alte noutăți, precum volanul neterminat, care se conectează la roți printr-un sistem steer-by-wire, adică fără pinion și cremalieră – chestii de care auzi oricum mult prea rar încât să-ți pară acum rău că Lexus a scăpat de ele. Un alt sistem ingenios este e-Latch, prin care mașina nu doar că te avertizează dacă ai vreun biciclist sau alt nefericit pe traiect de impact cu portiera ta, dar te și împiedică să deschizi portiera dacă simte mișcare pe lângă portieră.
5. 911 cu chef de Sport
În Porsche 911 Sport Classic însă, numai Fortuna te poate feri de bicicliști, pietoni sau șoferi care vor fi atrași de mașina ta mai ceva ca de un magnet. Sunt puțini producători de mașini pe care îi lauzi și îi critici în același timp spunând că fac mașini imposibil de atrăgătoare. Cu 911 Sport Classic, Porsche s-a întors (din nou) în timp pentru inspirație, de data aceasta la un clasic din 1972: Carrera RS 2.7.
În spatele jantelor Fuchs de 20 și 21 de inchi și a eleronului ducktail se ascunde însă un 911 Turbo de generație actuală, cu boxer de 3,7 litri și 550 de cai-putere. Și pentru că ar fi fost păcat să întineze așa dedicație plină de nostalgie cu o automată PDK super-eficientă, 911 Sport Classic este oferit cu manuală în șapte trepte.
Nu știm cât costă un exemplar, însă bănuim că ceva mai mult decât un 911 Turbo obișnuit, având în vedere că Porsche va pune la bătaie doar 1.250 de unități în total. Fiecare dintre ele va fi semnat de departamentul de situații speciale Porsche Exclusive Manufaktur. Adică va fi cât de cât perfect.
+ că tot vorbim de specia rară Sportivus Manualus, Toyota s-a decis să îmbie și puriștii, așa că a pus manuală pe GR Supra. O transmisie cu șase trepte, dezvoltată în parteneriat cu BMW, care merge de minune cu motorul șase în linie al lui GR Supra, dezvoltat de BMW.
+ Că tot vorbim de specia rară Sportivus Manualus, Toyota s-a decis să îmbie și puriștii, așa că a pus manuală pe GR Supra. O transmisie cu șase trepte, dezvoltată în parteneriat cu BMW, care merge de minune cu motorul șase în linie al lui GR Supra, dezvoltat de BMW.
Ți s-a întâmplat vreodată să te uiți la un obiect și să ți se pară că ar avea față? Normal că știi, probabil că ai și contribuit la hashtagul #iseefaces de pe Insta. E un semn bun, de minte creativă, să vezi fețe acolo unde nu sunt. Și, cine știe, poate că asta îți va fi de folos la un moment dat, și vei folosi imaginația ca să dai naștere unei mascote. Cum au făcut de altfel și frații Michelin, care uitându-se la un moment dat la o stivă de anvelope s-au gândit că, dacă i-ar pune brațe, ar arăta ca un om.
Pentru că în 1894 încă nu erau inventate hashtagul și social media, oamenii au făcut ce au știut ei mai bine cu gândul ăsta hazliu: l-au materializat. Așa s-a născut, în 1898, cea mai longevivă mascotă din lume: Bibendum.
Bibendum nu arăta foarte elegant la început, și asta nu din cauză că bea cuie și cioburi de sticlă sau că fuma – demonstrând că practic nimic nu-l putea distruge și totodată că e în ton cu vremea – ci pur și simplu pentru că în acele vremuri să fii un personaj fantastic și să arăți prezentabil era imposibil. Uite o poză cu un iepuraș de Paște din vremuri (din fericire) trecute. Vezi să nu ai copii prin preajmă.
Dar dacă e să învățăm o lecție de la Omul Michelin, aia ar fi: să nu te oprești din a fi mai bun. Și aici nu ne referim doar la calitatea cauciucului său, ci la procesul de rafinare prin care a trecut în cei 120 de ani de existență. De la un adjuvant cu apucături lumești, Bibendum a devenit un simbol al prieteniei, al confortului și al siguranței.
Știi care e singura chestie pe care Omul Michelin a făcut-o doar o singură dată în viața lui? A vorbit.
În 1898, frații Michelin l-au expus pe Bibendum – sub formă de decupaj în carton – la un salon de ciclism și i-au dat voce: au angajat un actor care să stea în spatele cartonului și să interacționeze cu publicul dornic de vorbăraie. Dorința oamenilor de a intra în acest joc a fost puternic subestimată, că s-a strâns lumea mai ceva ca la un concert Bon Jovi în anii '80. Îmbrâncelile și intervenția poliției i-au convins pe frații Michelin că lui Bibendum îi stă mai bine când tace și face.
Nu-ți interzice nimeni să vorbești cu el când o fi să vă întâlniți, important e să nu te superi dacă nu-ți răspunde.
6. Mic hibrid, mare caracter
Probabil că știi deja, dar Mercedes a pus gând rău motorului V8 în gama AMG. Cu alte cuvinte, Clasa C AMG nu va mai avea sub capotă un motor cu opt cilindri în V, ci patru în linie plus motor electric. Sigur, nu un patru-în-linie ca orișicare, ci cel mai puternic motor cu patru cilindri existent în acest moment pe piață. Mercedes ne-a asigurat că cifrele de performanță vor fi în continuare satisfăcătoare, adică va avea peste 500 de cai-putere. Meh. Nu ar fi vrut nici ei să renunțe la V8, dar restricțiile, maică, ce să-i faci... cu amenzile nu te joci.
Până să ne pună în fața ochilor – și în spcial a urechilor – noul C 63, nemții din Affalterbach ne încălzesc un pic cu AMG C 43, o versiune care nu-i nici prea-prea, nici foarte-foarte. Are motor de 2 litri, cu patru cilindri, asistat de un sistem mild hybrid la 48 V. E ca o punte de legătură între C-urile normale și un AMG normal, dar nu te faci de râs nici cu el la plecările de la semafor: are 408 cai-putere și atinge suta în 4,6 secunde.
+ Că tot vorbim de hibride, Ferrari a prezentat noul 296 GTS. Adică primul hibrid de la Ferrari, doar că în versiune decapotabilă, pentru cine are colecție de eșarfe sau, după caz, băști și nu are cu ce să le poarte. Ai grijă, că și ăsta merge tare.
7. Bravo, Dacia, 10 milioane!
Într-o frumoasă zi de 20 aprilie 2022, oamenii de la Mioveni au făcut ceva cu adevărat deosebit după ce tocmai au terminat de lipit stickerele pe un Duster SL Extreme: au desfăcut o sticlă de șampanie și au sărbătorit venirea pe lume a Daciei cu numărul 10.000.000. S-ar putea ca partea cu șampania și cu pauza să nu se fi întâmplat chiar așa cum am zis noi, sau în vreun alt fel, însă faptul că Dacia a făcut 10 milioane de mașini în 54 de ani este incontestabil. Și îmbucurător.
Îmbucurător e și faptul că exemplarul cu număr rotund a fost asamblat în aceeași uzină în care a fost produsă și prima Dacie. Uite și o chestie interesantă: primul 1100 a ieșit pe porțile fabricii de la Mioveni într-o zi de 20 august, 1968. Iar Dacia cu numărul 10.000.000 a fost produs tot într-o zi de 20. Coincidență?
Da.
Ce nu este întâmplător, în schimb, e că Sandero – model lansat în 2007 – s-a produs în 15 ani în mai multe exemplare (2,6 milioane, mai precis) decât toate 1300-urile și derivatele sale produse în istoria Dacia. Duster este pe locul trei în topul clasamentului all time, cu o cifră de producție de 2,1 milioane de unități, dar este și cel mai tânăr dintre reprezentanți.
Bravo, Dacia, la cât mai multe mașini vândute și la cât mai multe stele Euro NCAP!
8. Praf de stele
Ne apropiem de finalul acestui newsletter și încă nu ți-am zis de materialele care te așteaptă pe site-ul Autocritica și pe care ar fi chiar păcat să le ratezi. O să afli despre greață, flori de cireș, stații de încărcare, litiu și stele bubuite. Nu neapărat în această ordine și cu siguranță nu în același context. Dar fiecare lectură o să fie cel puțin interesantă.
De exemplu, știai că dacă iei pe cineva care are rău de mașină și-i pui ochelari VR pe ochi să se joace, garantat îți vei face un dușman? Dar, în mod paradoxal, cele două situații pot lucra una în favoarea celeilalte: să te joci pe VR în timp ce mergi cu mașina. Un articol scris de Daniel despre cum joaca n-a fost niciodată mai sănătoasă pentru stomac: Tehnologia anti-rău de mașină.
Șo se bagă în rețea și ne spune despre Marele Plan al stațiilor de încărcare din Europa. Materialul analizează situația actuală a infrastructurii de încărcare la nivel european – spoiler alert: nu este minunată – și explică planul de bătaie pentru următorii ani – spoiler alert: este optimist. S-ar putea să afli de aici și câteva chestii pe care probabil nu le știai, cum ar fi că România e pe locul trei în topul hărniciei la extinderea infrastructurii electrice. Și noi tot ne plângem că n-avem. Păi e frumos așa?
Tot în secțiunea Green Zone, oferită de Enel X, vei afla care-i faza cu toate aceste Gigafactories pe care și le propune Europa și care este mai departe planul în obținerea independenței de materii prime pentru baterii:
Europa vs. bateriile. Anatomia unei relații complicate.
Sakura, Kumiko, Andon, Aryia. Îți explică aici Șo care-i legătura dintre ele.
De fapt, lista de sugestii de lectură ar fi trebuit să înceapă cu subiecte îndepărtate și să se apropie, atât temporal cât și spațial. Caz în care cap de listă era Earendel, cea mai îndepărtată stea din univers (descoperită până acum de om), aflată la 12,9 miliarde de ani lumină.
Cam cât ține un plin la un Passat TDI bine întreținut, practic.
9. Alte lucruri care ne-au învârtit roțile săptămâna asta
Țiriac a atins Mach 1.
Ceva bun de la Tata.
Renault bate mingea.
Mini JCW își crește aripă.
Ce poți să mai cumperi de la Automobile Bavaria.
Nissan dă din volan.
Jaguar zvâcnește.
Autocritica Podcast #38
Podcastul Autocritica a ajuns, iată, la episodul 38. Din fericire, spiritul jurnalistic al acestei producții de divertisment auto începe să rodească – sub formă de întrebări pertinente, pe care (ni) le punem în acest episod. Din păcate, va trebui să te uiți vreo 50 de minute până când o să dai de ele. Dar îți promitem că o să fie una dintre cele mai plăcute ore pierdute din viața ta. Probabil.
10. Zona extracurriculară (fără motoare și roți)
Bine de știut.
Unde nu-i cap, vai de picioare.
Air Force One.
Parcul Liniei.
Libertatea văzută din interior.
Life in plastic is fantastic.
Apayauq Reitan, cel mai tare căpitan.
Suferă cineva de ruscism?
Cuvânt înainte.
Răni și răniți.
Banii pe show.
Ne recitim săptămâna viitoare. Drumuri bune.
Abonare humanum est
Meșter în Mașini este un newsletter săptămânal la care se lucrează manual, cu grijă și cu multă pasiune. Dacă vrei să-l primești în fiecare weekend prin e-mail și nu ești încă abonat, fă-o cu încredere.
Va fi mereu de calitate. E o promisiune.