Când Bugatti a construit trenuri de lux
Meșteri în Mașini #203 • Toate lucrurile importante care s-au întâmplat în lumea auto în săptămâna 3-10 noiembrie 2025.
Newsletter-ul Autocritica (Meșteri în mașini) este un rezumat auto săptămânal scris de trei jurnaliști de profil cu experiență: Mircea Meșter, Tudor Rus și Daniel Popescu. Ai în față un newsletter nepretențios, fără încrengături tehnice și jargon complicat. Scopul e să te țină la curent cu cele mai importante noutăți din lumea mașinilor. Să știi înaintea altora ce roți se mișcă pe lângă tine.
Îl primești duminică dimineață la ora 9 fix.
Dacă viața îți dă lămâi, fă trenuri
Când marea criză economică dintre anii 1929 și 1933 decide să-ți îngroape cel mai nou automobil de lux, oricine ai fi, ai o problemă. Mare.
Nu și dacă te numești Ettore Bugatti.
Type 41 Royale nu era primul Bugatti, deci excludem lipsa de experiență sau eronata citire a iazului de potențiali clienți. Și totuși, Type 41 n-a avut succes, pentru că în perioada în care Bugatti intenționa să-l vândă, nici măcar bogații nu-și mai permiteau mofturi. Ori încercau să le evite. Sau măcar să le limiteze.
Apoi, Type 41 nu era vreun econobox. Din contră. Cele 3,5 tone de fiare și alte materiale, întinse pe 6 metri de la un capăt la altul, erau mutate de colo-colo (până la 200 km/h dacă era nevoie) de 300 de cai-putere. Un număr extravagant la finalul anilor ‘20, la fel ca monstruozitatea care-i producea.
Type 41 era construit în jurul unui motor de 12,8 litri, volum împărțit în mod egal între 8 cilindri așezați în linie. Ca idee, era nevoie de două persoane în putere doar pentru ridicarea capotei.
Și ajungem în 1933, când Bugatti are în curte 6 mașini gata construite (din care ulterior a reușit să vândă doar 4) și 25 de motoare care așteptau o caroserie pe care n-au mai primit-o, fiindcă n-o mai cumpăra nimeni. Pentru Ettore, aceste indicii ale eșecului au fost suficiente, așa că a schimbat macazul, pun intended.
Încă mi-e neclar cum a reușit franco-italianul să ajungă la factorii de decizie din companiile feroviare operaționale în Franța anilor ‘30 atât de repede. Probabil prin relații și învârtirea în (aceleași) cercuri de bogați (cu portofelul dar și cu influența). Irelevant.
Cert e că Ettore a speculat un dezavantaj major al trenurilor de atunci: propulsia cu abur, ineficiența energetică pe care o presupunea și ce-i durea cel mai tare pe călători: viteza mică de deplasare. Soluția: trenuri luxoase de mare viteză propulsate inițial de motoarele de Type 41 rămase neutilizate.
Bugatti Autorail a fost numele primit de trenul născocit de Ettore, de fapt o garnitură cu patru osii dezvoltată de la zero în 9 luni de zile. În timpul primelor teste de omologare, Autorail a atins o viteză maximă de 172 km/h. În a doua rundă, o garnitură de test a rulat cu 196 km/h.
Cum la viteze de genul cerințele de ordin fizic sunt mai degrabă exigente, roțile erau construite din trei discuri de fier, intercalate cu două discuri de cauciuc. De fapt, așa se împușcau doi iepuri: cel al siguranței și cel al confortului (inclusiv auditiv).
88 de trenuri Autorail au fost construite (dintre care mai există doar unul, din primul lot livrat de Bugatti, numit Le Présidentiel, expus în muzeul Cité du Train din Mulhouse).
Dacă forma aerodinamică nu-i destul de impresionantă de una singură (apropo, Ettore Bugatti s-a folosit designul unui automobil de curse marcă proprie înainte să ajungă la aspectul optimizat al garniturilor de tren), poate merită mai multă atenție cabina mecanicului de locomotivă, cea cocoțată pe plafonul trenului. Vedere panoramică? Bifat.
În cenușiul financiar la perioadei, Bugatti nu doar că n-a clacat, dar a reușit să și înflorească. Pe lângă banii veniți din comenzile de trenuri, atelierul lui Ettore se ocupa și de mentenanță și reparații.
Am putea chiar spune că drumul spre Veyron și Chiron a avut, la un moment dat, șine.
La noutăți ni-i greu
De ce ne pasă: Twingo revine cu suflet electric, design retro inspirat de prima generație (lansată în octombrie 1992 la Paris) și tot atât de mult plastic. Fără să dea prea multe din casă, Renault spune că noul Twingo (pe nume complet și oficial Twingo E-Tech Electric) va costa sub 20.000 de euro, iar de acești bani, clienții primesc o electrică de oraș cu autonomie maximă de 263 km (testată WLTP), baterie (LPF) de “capacitate ideală”, am încheiat citatul și un motor electric de 60 kW, adică 81,5 CP. Lansarea oficială vine la începutul anului viitor. De producție se va ocupa uzina Renault din Novo Mesto, Slovenia.
2. Un Ferrari de Formula 1 din piese LEGO vine la București
De ce ne pasă: Uneori mașinile sunt un mijloc de joacă. Cum LEGO știe foarte bine să se mufeze la ceea ce-și doresc clienții și cum interesul pentru Formula 1 e de ceva vreme pe o buclă ascendentă ( în România, Formula 1 este al doilea cel mai vizionat eveniment sportiv după fotbal și 50% din public sunt doamne și domnișoare), un parteneriat între cele două entități (sau mai bine zis, instituții) vine ca o conexiune naturală, firească. Mașina din imagini e o rotiță într-o ispravă mult mai mare și frumoasă: o cursă pe circuitul de Formula 1 de la Miami, între monoposturi (de fapt, biposturi, fiindcă fiecare mașină are două locuri) în mărime naturală, construite din piese LEGO. 400.000 de mii de piese pentru fiecare mașină, cu o masă proprie de 1,5 tone cu tot cu motorul electric (11 cai-putere) și bateria care asigură o viteză maximă de 20 km/h. Mașina ajunsă la București vine direct de pe circuit, după mai multe opriri prin alte țări și un drum foarte lung pe apă și pe uscat. Dar farmecul stă în alt detaliu: când spun direct de pe circuit, mă refer la faptul că pe caroserie, dacă-i pot spune așa, încă există amprentele neiertătoare ale unei curse - ciupituri, zgârieturi, zone cu piese lipsă, anvelopele (produse la Slatina) în care pietricele și diverse reziduuri de pe pistă s-au implatat definitiv.
De ce ne pasă: Din perspectiva celor 4,8 milioane de clienți care au ales să dețină o Mazda CX-5, modelul este extrem de important pentru producătorul japonez. Crucial, aș spune. Noua Mazda CX-5 (deja vorbim de a treia generație, pe care am și pipăit-o pe viu la Leverkusen) schimbă câteva paradigme și trebuie să calce pe niște urme destul de adânci. Deci prețul este important în ecuația popularității. În România, CX-5 pleacă de la 32.700 de euro pentru echiparea de bază Prime Line și urcă până la 41.800 de euro în cazul vârfului de gamă Homura. Echipările de mijloc sunt Center Line și Exclusive Line. Sub capotă alegerea e simplă și singulară: motor de 2,5 litri, benzină, 141 de cai-putere, 238 Newtoni-metru și transmisie automată cu 7 trepte.
4. Prețurile noului Renault Clio
De ce ne pasă: Pe principiul de mai sus, noul Renault Clio (generația a 6-a, văzută și examinată la Paris) trebuie să performeze, cum ar spune HR-ul. În România, Clio pornește de la 17.800 de euro (TCe, benzină, 115 cai-putere, manuală) în echipare Evolution și urcă până la 22.750 de euro (full-hybrid, 160 de cai-putere). Anul viitor vine și o versiune cu GPL (120 de cai-putere, transmisie automată EDC).
Mențiuni, aplauze amicale și diplome de participare se acordă și următoarelor știri:
Dacă le dăm crezare băieților de la Autocar, Dacia pregătește un rival break pentru Skoda Octavia.
Cele mai furate mașini din SUA.
Ford a reușit să emită 3 rechemări în service într-o singură zi.
Din altă lume: Oldsmobile Aerotech, un Veyron american.
BMW i3 (sedan înrudit cu iX3 Neue Klasse) intră în producție în a doua jumătate a anului viitor.
A 4-a generație de monopost de Formula E.
Numărul lui Adam: 11,1
Înmatriculările de mașini noi din România au crescut în octombrie 2025 cu 11,1% față de octombrie 2024. În intervalul ianuarie-octombrie 2025 au fost înmatriculate 121.609 de mașini noi, cu 4,3% mai puțin față de ianuarie-octombrie 2024. Mai multe detalii.
Infrastructura-vura
Și așa a venit serios toamna, de ce să vă deprim cu felul în care nu se mișcă lucrurile? Nu mai bine încercăm să învățăm ceva din cum își educă japonezii copiii într-ale siguranței rutiere?
Vrăji, vrăjeli și prăjeli
Musk își va primi pachetul de beneficii de la Tesla. Aparent, smiorcăiala, manipularea și șantajul funcționează. Unu la mână.
+
Doi la mână, se conturează încă o acțiune colectivă în instanță după ce mai multe familii au acuzat Tesla că mânerele și sistemul de închidere instalate pe Model S sunt proiectate incorect.
Totul a pornit de la un accident rutier produs în 2024, șoferul și pasagerii unui Model S MY2016 răsturnat au rămas blocați în mașină din cauza nefuncționării corespunzătoare a sistemului de închidere/deschidere a ușilor. După impact (dar nu imediat), mașina a luat foc și toți cei 5 și-au pierdut viața în incediu.
Ancheta de după accident a arătat și faptul că la incident au contribuit mai mulți factori, printre care și condițiile de drum și viteza excesivă. Pe fir a intrat și NHTSA, asociația guvernamentală care răspunde de siguranța pe șoselele Statelor Unite.
+
Trei la mână, după comentarii în care îndemna la război civil în Marea Britanie, Elon Musk a constat cu surprindere că vânzările Tesla în regiune s-au dus în cap (cine ar fi putut anticipa așa ceva, oare?). În octombrie 2025, Tesla a livrat doar 511 mașini în Marea Britanie, deși are o rețea de 50 de dealeri. Vânzările în Tesla în Marea Britanie n-au mai fost așa slabe din octombrie 2022.
Autocritica rațiunii pure
Coloana e îngrădită de câte o motocicletă a poliției, iar drumurile par nespus de goale (ici, colo mai apare câte o mașină care nu-i din grup). În unele intersecții există agenți de poliție care au oprit traficul. Încerc să nu mă agit după cei câțiva kilometri rulați prin oraș și pe autostradă în modul semiautonom pe care Chery și Huawei au reușit să-l dezvolte. Pare a fi un scenariu ideal în care să vezi cum se întâmplă lucrurile, iar siguranța (atât a noastră, cât și a celorlalți participanți la trafic) primează. Mă simt păcălit? Într-un fel, da. Mai ales că observasem că mașina în care mă aflam a decis, de una singură, atunci când limita de viteză i-a permis, o altă bandă de circulație era goală și coloana se mișca destul de încet (fără nicio avertizare în ceea ce privește un posibil incident în față), să pună singură semnalizarea pentru depășire și să plece „rachetă” din grup.
Acasă la Chery, una din mărcile din China care s-au strecurat pe piața din Europa și România.
Piața auto din Europa în septembrie 2025 și piața auto din România în octombrie 2025.
Știți deja regula, tabele, grafice, multe date compilate și aranjate citeț de colegul Daniel Popescu.
Testele săptămânii: Mercedes-Benz CLA 250+ Electric, BMW M2 facelift.
Recomandare de seamă
ICYMI (In Case You Missed It) este un newsletter pus cap la cap de Lia Haberman pentru cei angrenați în zona de social media și influencer marketing. ICYMI e unul dintre cele mai bune newslettere din domeniu (are și premii la activ), deci sigur găsești informații utile, fie că activezi în industrie sau te gândești să o faci.
Ce-am mai luat pe parbriz
Când Ferrari are nevoie de cineva ceva care să-i care pianul:
Șicanări în trafic:
Consum extraurban
Falsa invazie extraterestră din noiembrie. (Mindcraft Stories)
La Polul Nord, din eșec în eșec. (BBC)
Nenumitele. (Scena9)
Știința căscatului (The Guardian)
Buna ziua,
De câțiva ani citesc newsletter-ul dvs. și vă felicit pentru un material de calitate!
Am observat că, în ultima perioadă, de când există controverse politice legate de Elon Musk (și implicit de Tesla), menționați frecvent Tesla în newsletter, însă doar în context negativ.
Critica mea constructivă ar fi: încercați fie să prezentați obiectiv informațiile despre Tesla, fie să nu mai abordați subiectul. Spun acest lucru deoarece s-a remarcat deja poziția dvs. față de Elon Musk, dar repetarea aceleiași idei devine puțin obositoare. Consider că ar fi corect atât față de dvs., cât și față de cititori.
Vă mulțumesc!