De ce se vor scumpi (și mai mult) mașinile
Meșter în Mașini #68 • Mai ține bonusul pentru electrice? • Euro 7 și praful de pe frâne • Volvo EX90 • Audi Q8 e-tron • Test cu Renault Austral • Ce vor turcii de la Craiova • Din nou pe Lună
Un newsletter Autocritica.ro.
Despre mașinile pe care nu ai voie să le ratezi.
O dată pe săptămână. Conceput și scris de jurnaliștii
Mircea Meșter și Daniel Popescu.
Meșter în Mașini #68
13 noiembrie 2022
Salutare, bine te-am găsit și, ca să nu mai pierdem timpul, ia-ți electrică cât mai poți să profiți de bonusul Rabla Plus, pentru că nu cred c-o să mai țină foarte mult treaba asta.
Bineînțeles, anul ăsta nu mai există deloc buget pentru acest program, deci va trebui să aștepți anul 2023 și propunerea nouă a Ministerului Mediului. Și-aici aș vrea să te provoc la o tură de pronosticuri: crezi că bonusul de achiziție a unei electrice în 2023 va fi:
Identic (adică more or less 10.000 de euro, cel mai mare din Europa).
Ușor mai mic (adică pe la 7.500 de euro).
Net inferior (maximum o treime - jumătate din cât a fost).
Zero.
(Răspundeți voi în comentarii și facem un sondaj ad-hoc, dacă tot suntem vreo 1400 de oameni abonați plus cei care citesc fiecare ediție a newsletter-ului direct din Social Media).
Întreb pentru că prin Europa au început să apară țările care renunță la bonusul de achiziție pentru electrice (o auto-reglare binevenită și naturală a pieței, până la urmă). Suedia a zis pas prin surprindere începând cu 8 noiembrie, deși planul inițial era să țină bonusul asta până la 1 ianuarie.
Fotograful Alin Popescu, un tip care trăiește de ceva vreme în Suedia, mi-a confirmat că oamenii au fost luați prin surprindere de tăiere și au făcut cozi la dealeri ca pe vremuri la banane ca să-și comande electrică și să prindă ultima licărire a bonusului la achiziție (4600 de euro la ei). O treabă pe care mă-ndoiesc c-o s-o mai vedem foarte des în lumea auto din 2035 încolo.
Iar de aici vine următoarea întrebare pe firul logic: dacă bonusul va fi eliminat, prețurile mașinilor electrice vor scădea sau vor crește?
Eu, unul, apelez din nou la logică și merg pe un compromis: dacă nu vom mai avea bonus sau dacă va scădea, cred că producătorii și importatorii vor scădea ușor prețurile de listă ale mașinilor electrice. Să ajungă undeva la jumătatea drumului.
Adică tu vei plăti mai mult pe o electrică decât plătești azi cu Bonus Rabla Plus scăzut, dar mai puțin decât prețul de listă de acum al mașinilor electrice.
Deci vei plăti mai mult.
Câinele care latră nu Musk
Întrerupem temporar transmisiunea auto pentru un intermezzo de business inspirațional.
Bănuiesc c-ai auzit de un tip pe care-l cheamă Elon Musk? Printre altele, e director (și probabil singurul angajat) al biroului de comunicare Tesla, îi place să-și facă vacanțele la Bran și a cumpărat Twitter cu un purcoi de bani după ce-a aflat de la un tribunal din State că nu știe să facă glume.
Iar după ce-a cumpărat Twitter cu purcoiul ăla de bani, a dat afară jumătate dintre oamenii care au făcut ca această compania să coste purcoiul ăla de bani, dup-aia și-a cerut scuze că a făcut asta când s-a prins că are, totuși, nevoie de oameni.
Capitalistul nostru preferat a anunțat apoi că toate companiile care nu mai bagă bani în Twitter sunt niște nesimțite care fură de la gura copiilor lui. Iar dup-aia a avut o idee extraordinară: a descoperit de unul singur că una dintre metodele de a face bani cu Twitter e să-ți dea contracost (cu 8 dolari pe lună) bifă albastră, care până acum era utilizată ca să certifice că anumite conturi sunt fix cele ale cui pare că sunt. Adică să nu existe unii care să-ți ia identitatea și să se dea tu. Cum ar veni.
Domnul manager Musk a deschis Cutia Pandorei, iar de acolo până la haos a fost un singur pas. Vezi aici tweet de pe un cont Tesla cu bifă:
Încă una și gata:
Dar asta e doar o parte din distracție. Vezi pe canalul ăsta de Reddit o parte din show-ul intergalactic generat de excepționala decizie a Zeului Teslean.
Între timp, ideea cu 8 dolari pentru bifă a fost suspendată, iar Musk a ordonat, ca-n Chaplin, ca fiecare cont-parodie să aibă-n nume termenul „Parodie”.
Americanii au un termen pentru treburile de genul ăsta. Foarte potrivit, de altfel.
Shitshow.
Sau, cum ar zice oamenii noștri preferați de pe TV: Bears. Beets. Battlestar Galactica.
Neuro 7
Spre finalul săptămânii de lucru, oamenii de la Comisia Europeană au publicat în sfârșit, după o perioadă lungă și scremută de analiză și redactare, propunerea pentru viitoarele norme de emisii pentru autoturisme și utilitare.
Se cheamă Euro 7, este cel mai stringent regulament de emisii din întreaga lume și-și propune nu doar să limiteze la maximum emisiile de dioxid de carbon (CO2), dar și de oxizi de azot (motoarele diesel vor fi nevoite să emită aceeași cantitate de NOx precum colegele pe benzină, de exemplu). Ba chiar există câteva paragrafe care vizează produsele poluante ale mașinilor electrice. Fix cum ai auzit: produsele poluante ale mașinilor, fie ele și electrice.
Până să crezi c-am luat lichid pe parbriz înainte să scriu newsletter-ul, fii atent la trei detalii:
Propunerea europeană arată că:
Mașinile și utilitarele (electrice sau nu) au voie să emită un maximum de 7 miligrame de microparticule pe kilometru (cu diametrul de 0.01 milimetri sau mai mici) care se desprind din plăcuțele de frână ca rezultat secundar (și nașpa pentru plămâni) al procesului de frânare.
Apoi, propunerea zice că va exista o masă maxim acceptată de microparticule de cauciuc pe care anvelopele au voie să o piardă la fiecare 1000 de kilometri parcurși. În propunerea oficială nu zice nimeni nimic de cifre încă, dar ele vor fi diferite între anvelopele de iarnă și cele de vară. Este primul regulament de emisii care punctează acest lucru la nivel mondial.
Paranteză: ce nu înțeleg (și e greu de înțeles) este cum vor controla oamenii de la Uniunea Europeană masa de cauciuc pe care o pierd toate anvelopele tuturor mărcilor de pneuri de pe piață. Doar le poți schimba oricând. Dar îi întreb pe oamenii de la Michelin și revin asap cu răspuns, bănuiesc că ei ar trebui să știe mai bine cât de mult trebuie să felieze șunca.
Alte lucruri pe care trebuie să le bifeze mașinile pentru a respecta normele Euro 7:
Testele de omologare ale mașinilor vor fi și mai apropiate de condițiile reale (Doamne-ajută!, Hai, băieții!)
Cantitatea de emisii va trebui să rămână constantă pe parcursul primilor 10 ani de viață ai mașinilor sau pe lungimea primilor 200.000 de kilometri parcurși. Adică nu merge cu fofârlica: rezultatepe pe care le are o mașină la kilometrul 1 trebuie să fie identice cu cele pe care le va avea la kilometrul 199.999. Pentru asta, mașinile vor avea senzori on-board pe care orice autoritate națională îi va putea consulta la orice oră.
Durabilitatea bateriilor electricelor va fi de acum reglementată: ele vor fi obligate să păstreze 80% din capacitatea inițială de încărcare în primii 5 ani (sau 100.000 de kilometri), respectiv 70% din capacitatea inițială până la 8 ani sau 160.000 de kilometri.
Apropo de ultimul punct, partea interesantă e că nu există producător auto de mașini electrice care să nu garanteze deja asta. Adică la 8 ani de la achiziție, bateriile păstrează deja capacitatea asta de încărcare. Și dacă nu o fac, sunt schimbate gratuit de constructorul auto. Deci probabil că legiuitorilor le-au cârâit radarele în alte direcții, posibil în sensul din care vin mărcile auto din China.
Când trebuie să se întâmple toate astea?
Din 2025 încolo. Adică mâine, în termeni de industrie auto. Îți reamintesc că mărcile auto știu cum arată și ce motoare vor avea mașinile pe care noi le vom vedea lansate peste 5-6 ani.
Și acum, costurile: contabilii de la Comisia Europeană spun că toate aceste modificări ar trebui să aibă un impact minimal la nivel de costuri. Pe la maximum 150 de euro pe mașină.
Ce zic producătorii? „Greaua moștenire”, „E aproape imposibil acest timeline scurt”, respectiv „Propunerile Comisiei Europene vor crește serios costurile mașinilor”.
Partea proastă pentru noi e că prețurile mașinilor sunt date de producători, nu de specialiștii în teorie ai Comisiei Europene.
Pe scurt, vor crește iar prețurile mașinilor. Sorry că vin cu vești proaste.
P.S. Popescu se ocupă as we speak să scrie un articol pe larg pe tema asta, deci stai cu binoclul pe Autocritica în zilele următoare, se bagă bomboane la galantar.
Când te-ndrăgostești de EX
Succesorul actualului Volvo XC90, cel mai mare SUV din gama Volvo, va fi 100% electric și a fost prezen…
Stai așa. Reiau:
EX90, noua generație a lui XC90, a fost prezen…
Nu e bine.
Pe lângă actualul XC90, care se va vinde mult și bine (cu un facelift) în continuare, Volvo va vinde începând cu 2023 și noul EX90, care este practic o nouă generație full-electrică a celui mai mare SUV suedez. Că doar nu erau imbecili oamenii de la Volvo să renunțe brusc și irevocabil la al treilea cel mai bine vândut SUV mare din Europa (După X5 și GLE), chit că-n 2030 băieții vor vinde - zic ei - doar mașini electrice.
De fapt, observăm un trend: aceeași mișcare s-a întâmplat și la Renault, care vinde noul Megane E-Tech Electric și anterioara generație Megane în paralel.
Revenind la EX90, mașina e construită pe o platformă complet nouă pentru Volvo, e una dintre puținele electrice de pe piață care vin cu 7 locuri, oferă două versiuni de putere (402 sau 517 CP) și are o baterie de 107 kWh utilizabili (111 brut). Autonomie maximă: 600 de kilometri.
Producția se întâmplă în State (ulterior și-n China) începând cu toamna lui 2023. Deci întreabă la showroom cât mai repede despre listele de așteptare pentru mașină, ca s-o prinzi cât mai de la început. Nu te împacienta cu tehnologia de la bord: va avea update-uri over-the-air și suedezii zic că-i practic un tanc: are opt camere, cinci radare plus un LIDAR (radar laser - în premieră pe un Volvo) care te vor salva probabil chiar și de la investițiile neinspirate în crypto.
600 de kilometri autonomie maximă.
Spune-mi superficial, dar mie-mi place c-au revenit la ceea ce este probabil cel mai inteligent și potrivit tagline din industria auto. N-au zis-o nicăieri cu subiect și predicat, dar apare într-un detaliu foto (al modulului LIDAR), deci cu ocazia asta declar închisă era în care un băiat din Suedia a decis prost acum câțiva ani să-l scoată din cadru. Numai el știe de ce. Doar nu credeai că doar tu ai șefi care iau decizii proaste.
Volvo for life.
Aici găsești o prezentare care conține cele mai importante informații legate de EX90, plus multe fotografii cu mașina.
+ Pentru cei care n-au încă 100.000 de euro pentru o mașină electrică de familie, Volvo a scăpat și-o fotografie-teaser cu o electrică pentru oameni normali. E mai mică decât actualele XC40 și C40 (apropo, luna trecută mai aveau pe stoc mașinile astea, dacă vă pasionează mașini pe care nu poți doar să le cumperi, ci să le și conduci în acest mileniu) și va fi oferită implicit cu abonament. Adică un fel de leasing operațional, cum ar zice prietenii noștri de la Autonom. Eu zic că undeva pe la 450-500 de euro pe lună o să fie toată distracția.
Imaginează-ți o mașină electrică de dimensiunea lui Renault Captur, dar cu toate elementele și plusurile pe care le aduce Volvo. Și cu prețuri Volvo, că nu degeaba ne-au bătut la Mondiale în ‘94.
Q8 urcă pe e-tron
Mai țineți mine când râdeam de faptul că niciun constructor auto nu prea le nimerește cu denumirile mașinilor electrice? Parcă era ieri.
Și chiar era ieri. Și e și azi. Hai să facem o recapitulare:
BMW are în gamă ba iX, ba iX3 și iX1. Că are ba i3 pe un hatch de oraș care n-are treabă cu Seria 3, ba i4 pe electrica Seriei 4 Gran Coupe.
Mercedes are EQA și EQB și EQE și EQS, dar când vine vorba de SUV-uri au fost nevoiți oamenii să le zică fix așa - EQE SUV și EQS SUV - ca să înțelegem ce-i cu ele. Plus treaba cu sub-brandul Mercedes-EQ care face ca denumirile să sune ca la cursurile de dicție: Mercedes-EQ EQE SUV. Mă rog, dacă-i întrebi pe ei, o să zică că denumirea oficială e „EQE SUV de la Mercedes-EQ” și nici măcar nu glumesc o secundă când scriu asta.
Nici cu Volvo nu ne e rușine, apropo: după ce le-au zis Recharge tuturor modelelor care se bagă-n priză, de nu știai care-i XC40 PHEV și care-i XC40 electric, acum au trecut la acest E din fața numelui de SUV-uri. Ceea ce e logic și corect, dar tot aici vom fi să râdem când V60 va primi versiune electrică, de exemplu.
Ei bine, nici Audi n-a scăpat de scurtcircuite onomastice. Iar ca să rezolve cazul, noul facelift pe care-l primește primul SUV electric al mărcii, Audi e-tron, nu e doar un facelift tehnologic și estetic, ci și de nume. Pentru că cel mai mare SUV electric al mărcii se numește de acum Q8 e-tron.
O să mă-ntrebați care-i legătura cu Q8, din moment ce estetic seamănă mai degrabă cu un Q3 crescut în dimensiuni.
Și-o să vă răspund fix cum o fac oficialii mărcilor când nu știu ce să răspundă: e o întrebare foarte, foarte bună.
Probabil pentru că-i vârful de gamă pe SUV-urile electrice Audi, chit că nu seamănă cu Q8 mai deloc.
În fine, e mai puțin important numele (zice Meșter, care tocmai a scris 7 paragrafe despre asta) cât contează partea tehnologică. Și Q8 e-tron vine de acum cu două versiuni de baterie (89 sau 106 kWh) și cu trei versiuni de putere (340, 408 și 503 CP), ultima cu trei motoare electrice. Și care se numește, bineînțeles, SQ8 e-tron.
Autonomii între 491 și 600 de kilometri, în funcție de versiune.
Și da, există și versiune Q8 Sportback e-tron. Adică SUV-coupe cu patru uși și cu plafon plonjat, cum credem noi că le place europenilor, deși versiunile clasice se vând mult mai bine în țările civilizate. În 2022, în Europa s-au vândut 37.000 de BMW X5-uri și 7500 de X6-uri.
E adevărat că la Audi a fost cam paritate: Q8 a vândut 9200 de exemplare, iar Q7 vreo 8400.
Roți dințoase
Doamne, cât scriu când mă ia valul.
Ca să scurtez ediția asta de newsletter - poate aveți nevoie măcar de o jumătate de duminică relaxată - săptămâna asta s-au mai întâmplat așa:
Colegul Dragoș s-a dus în Slovenia ca să testeze înaintea voastră noul Renault Austral. Adică înlocuitorul lui Kadjar. Și a scris aici care-i faza cu noul model (chiar e nou, ăsta nu-și schimbă doar numele și o dă cotită) în versiunea sa hibridă.
În cealaltă parte a Europei continentale, ba chiar cu ambele picioare în Asia, dacă e să ne luăm după bruma de geografie care ne-a rămas de la școală, Cornel a vizitat mega uzina Ford-Otosan din Kocaeli. Dacă nu sunteți la curent cu situația de la Craiova (a făcut 2-2 cu Rapid sâmbătă seară, dar asta e altă poveste), aflați că această companie americano-turcă adiminstrează de anul ăsta fabrica Ford de la Craiova. Așa că ce s-a discutat la Kocaeli e important pentru a înțelege de ce Craiova va produce utilitare (de care e nevoie în Europa) și nu Ford Mustang, cum ne-ar plăcea nouă să o facă la prima vedere. Povestea e aici.
S-a testat Dacia Duster Extreme cu motor pe benzină de 1.3 litri și 4x4. Și 150 de cai. Bang. Aici.
Veste bună pentru familiști: avem prețuri pentru BMW M3 Touring, primul M3 break din istoria modelului. Ca să ajungă copilul ăla la timp la grădiniță, doar nu ne putem bate joc de punctualitate, trebuie să-l învățăm valorile sociale încă de când e mic. Aici.
Și avem și prețuri pentru Clasa B facelift. Pentru cazul în care copilul ajunge oricum la timp la grădiniță.
Honda a prezentat noua generație a sedanului Accord. Din păcate, nu va veni și-n Europa, pentru că ție-ți plac SUV-urile. Du-te și ia-ți CR-V sau HR-V. Sau un Civic cu care să faci 380.000 de kilometri pe an, ca omul ăsta. Mai multe poze cu Honda Accord găsești aici.
Salonul Auto de la Beijing 2022 a fost anulat (după ce în aprilie fusese amânat pentru această toamnă). Motiv numai bun să citim un feature publicat săptămâna asta pe Autocritica în care Gabi Dogaru ne explică de ce saloanele auto așa cum le știm sunt pe ducă.
Franța: toate parcările cu peste 80 de locuri trebuie să fie acoperite cu panouri solare.
Popescu vă invită într-o plimbare până pe Lună.
S-a schimbat liderul în clasamentul celor mai rapide mașini de serie pe Nürburgring.
Un băiat de pe internet își face praf Hummer-ul electric după doar 15 kilometri. Probabil l-a luat pe crypto.
Teaser pentru noul Toyota Prius:
Consum extraurban
Zona de articole fără motoare și roți, dar care te ajută să vezi că-n lume se mai scrie și lent și bine, nu doar repede și prost.
Cum arăta România acum 100 de ani.
Singura librărie din Herculane.
Plante și animale cu tupeu.
Musk și Twitter. Sau banii care n-aduc fericirea.
Pârliga Crypto și lapona Enigel.
Curmala. Scurt istoric.
Poveste cu ciuperci.
Disneyland. O poveste horror.
Dacă n-ai planuri de vacanță în 2023.
Bicicliști nebuni.
Colegu’ Ursu’
„To the north of those mountains, a flat corridor – the Great European Plain – connects Russia to its well-armed western neighbours via Ukraine and Poland. On it, you can ride a bicycle from Paris to Moscow.
You can also drive a tank”.
De aici.
Alte newslettere de calitate scrise cu grijă la cuvinte și povești de oameni deștepți pentru un public sănătos. Le poți consuma cu încredere, plăcere și cafea.
Savantgarde (Marius Cosmeanu)
Civilization (Viktor Kapra)
Patru Pereți (Daniel Popescu)
Povești din sport (Andreea Giuclea)
In the News (Bianca Oanea)
Misreport (Codruța Simina)
Concentrat (DoR)
Revista Pressei (PressOne)
Cronica.ro
Monday Memo (Mona Dârțu)
Chinezu (Cristi China-Birta)
Semafor