EUROCHARGE: concluzii după 9000 de km cu 8 electrice

Meșteri în Mașini #155 • Dacia Sandero, cea mai vândută mașină în Europa • Înmatriculările de mașini au scăzut cu 4% în Europa în septembrie • Teaser pentru Kia Sportage facelift.

Newsletter deblocat de

Meșteri în Mașini îți este oferit de Huf Group, lider mondial în dezvoltarea și producția tehnologiilor moderne analogice și digitale care permit accesul și autentificarea în mașini. În România, Huf Group are 1000 de angajați, un centru de producție la Arad și un centru de inginerie și un laborator de testare la Timișoara. Aici poți citi despre ce știu să facă oamenii ăștia.

Cu ce rămânem după EUROCHARGE

A trecut mai bine de o săptămână de când ne-am întors din #EUROCHARGE, iar în tot timpul ăsta am pus cap la cap toate datele relevante despre autonomia, consumul și costurile de încărcare pentru fiecare dintre cele opt mașini electrice care ne-au însoțit până la Lisabona și înapoi. Avem inclusiv hărți cu traseul parcurs în fiecare zi. 

Uite doar câteva concluzii pe care le-am tras eu pe baza rapoartelor complete pe care le găsești pe AUTOCRITICA cu un click pe numele fiecărui model din lista de mai jos: 

 • Audi Q6 e-tron este mașina cu cel mai scurt timp mediu petrecut la stații: doar 26 de minute pentru o încărcare. Sigur, timpul petrecut la stație este influențat de mulți factori obiectivi și subiectivi, dar cifrele lui Q6 e-tron demonstrează avantajul de a folosi o platformă de 800 de volți care permite mașinii să se încarce cu până la 270 kW. 

 • Ford Explorer EV în versiunea testată de noi este mașina cu cea mai mică putere maximă de încărcare la stații rapide (135 kW), însă timpul mediu petrecut la stații îl plasează mai degrabă în rând cu alte mașini din tur decât în coada plutonului. După zeci de încărcări pe aproape 9.000 de kilometri avem și o explicație: curba de încărcare a lui Ford Explorer face ca puterea stoarsă din stații să rămână la nivelul maxim pentru o perioadă mai lungă de timp comparativ cu alte modele.

Ceea ce ne arată că viteza maximă de încărcare e foarte importantă, dar cel puțin la fel de importantă e curba puterii de încărcare (adică cu câtă putere continuă să tragă kWh mașina din stație pe măsură ce bateria se umple).

 • Hyundai Ioniq 6 este genul de mașină care ori îți place foarte mult ca design, ori nu ți se potrivește deloc estetic. Indiferent în ce categorie te afli merită să-i feliciți pe designeri și ingineri: inclusiv datorită formei sale aerodinamice și sistemului de propulsie foarte eficient, Ioniq 6 a fost mașina cu cel mai mic consum mediu (17 kWh/100 km) și mașina cu a doua cea mai mare autonomie medie (440 de kilometri). 

 • MG 4 este cea mai accesibilă mașină din tur (41.400 de euro) și mașina cu a doua cea mai mică baterie (74,4 kWh net), însă consumul decent (21,3 kWh/100 km) a permis inclusiv atingerea unei autonomii maxime de peste 470 de kilometri. În rest, am bifat autonomii de peste 300 de kilometri inclusiv când am rulat 99% din distanță pe autostrăzi.

 • Porsche Taycan este pur și simplu în altă ligă. Deși este cea mai puternică mașină (435 CP), are de departe cea mai mare autonomie medie (479 kilometri), cu un vârf de 558 de kilometri pe un traseu cu 33% autostradă. Explicația este simplă: eficiența energetică, tradusă în cifre printr-un consum mediu de numai 20,3 kWh/100 km. Habar n-am cum au reușit inginerii, dar sunt optimist că inovațiile tehnice vor ajunge mai devreme sau mai târziu și pe mașini mai apropiate de bugetul mediu de achiziție. 

 • Renault Scenic a fost singura mașină cu roți motrice față din tur și, la adăpostul unei baterii de 87 kWh net (a treia cea mai mare capacitate) a obținut o autonomie de vârf de aproape 500 de kilometri, cu peste 350 de kilometri la rularea exclusiv pe autostradă, chiar dacă nu a excelat la timpii de încărcare.

 • Volkswagen ID.7 este dovada că mașinile electrice sunt potrivite și pentru familii. Cu o lungime de aproape 5 metri și portbagaj generos, ID.7 a avut un consum mediu mai mic de 20 kWh/100 km. Autonomia reală? Uite doar un exemplu: aproape 400 de kilometri pe un traseu de 1.200 de kilometri de autostradă. 

 • Volvo EX40 a obținut autonomii medii de peste 350 pe autostrăzi și un vârf de 480 de kilometri, totul cu un consum mediu decent, de 20,8 kWh/100 km. 

Altfel, am extras și câteva concluzii generale bazate pe experiența acumulată în cele 16 zile: 

 • Cea mai eficientă strategie este să încarci bateria până la 80%, pentru că după acest procent viteza de încărcare scade puternic indiferent de marca sau modelul mașinii electrice. Ăsta este și motivul pentru care noi am petrecut frecvent doar 15-20 de minute la stații, cu excepția pauzelor de prânz când ne-am „lungit” la 30-40 de minute. Și da, au fost situații (majoritatea) în care mașinile s-au încărcat mai repede decât am terminat noi prânzul. 

 • La drum lung, costurile de rulare cu energia electrică sunt asemănătoare cu costurile de rulare pentru o mașină termică. Totuși, șoferul uzual petrece cea mai mare parte a timpului la volan în mediul urban, caz în care costurile cu energia electrică sunt mult mai mici decât la o termică. Și asta pentru că poți să încarci mai ieftin sau chiar gratis acasă sau la birou, iar în mediul urban o mașină electrică are un consum mai mic decât pe autostrăzi. Invers decât la termice. 

 • Apropo de asta, în mediul urban vei obține fără îndoială autonomii medii mai mari decât cele obținute de noi în #EUROCHARGE, pentru că noi am rulat preponderent pe autostrăzi. 

 • În ciuda percepției generale (a celor care nu conduc electrice), timpul de așteptare la stații înainte de încărcare a fost virtual inexistent. Adică nu am găsit stațiile ocupate când am ajuns noi.

Pe aproape 9.000 de kilometri, patru mașini nu au așteptat niciodată o stație liberă, Taycan a așteptat 2 minute, iar Ioniq 6 vreo 11 minute. O să vezi în tabele că Audi Q6 e-tron a așteptat 40 de minute la una dintre încărcări, însă uite și contextul: s-a întâmplat la restaurantul unde ne oprisem oricum pentru cină, iar mașina a stat în parcare până când echipajul a terminat de mâncat. Da, am luat în calcul și momentele când am stat noi unii după alții.

 • Nu în ultimul rând, felicitări programatorilor Google pentru modul în care au integrat Google Maps în sistemul de operare Android Automotive disponibil pe Volvo EX40 și Renault Scenic: aplicația estimează excelent nivelul bateriei cu care ajungi la destinație și îți recomandă automat stații de pe traseu dacă anticipează că ai nevoie de încărcare. Am scris pe larg despre asta aici. 

Și da, am avut cu noi și o mașină diesel: un BMW X5 care a jucat rol de Photo/Video Car. Despre cum s-a simțit SUV-ul german pe parcursul celor aproape 9.000 de kilometri a scris colegul Tudor Rus într-un test extins. 

Balisticele săptămânii

Porsche a prezentat noul 911 GT3, versiunea de performanță a lui 911 utilizată în sporturile cu motor. Noul 911 GT3 are motor boxer aspirat de 4,0 litri cu 510 CP și ajunge de la 0 la 100 km/h în 3,4 secunde în cazul variantei cu transmisie automată PDK cu 7 rapoarte și dublu ambreiaj. 

Pentru mine mai interesant este însă proiectul RN24 dezvoltat de Hyundai. Inginerii au luat pachetul tehnic de pe versiunea de performanță a lui Ioniq 5 (două motoare electrice cu 609 CP) și l-au integrat într-un șasiu mai mic folosit în Campionatul Mondial de Raliuri. Scopul? Dezvoltarea unor sisteme mai eficiente pentru mașinile electrice de performanță. 

Secția de Chirurgie Plastică

În lipsa unor lansări de modele noi, îți povestim un pic despre noua anvelopă Michelin Alpin 7, care îmbunătățește aderența la frânare cu 6% și reduce rezistența la rulare cu 9% comparativ cu generația precedentă. 

Performanțele mai bune au câteva explicații: anvelopa utilizează un nou amestec de cauciuc adaptat pentru temperaturi scăzute și are caneluri progresive. Ce înseamnă asta de fapt? Că noi caneluri apar și se măresc pe măsură ce anvelopa se uzează, astfel că performanțele rămân constante pe toată durata de viață a anvelopei, iar perioada optimă de utilizare crește. Smart. 

Vei găsi noua anvelopă în 62 de dimensiuni pentru toate tipurile de mașini, de la termice și hibride până la electrice. 

Anunțuri despre alte anunțuri

Avem doar două, ambele din tabăra Kia. Mai întâi, constructorul sud-coreean va prezenta în 29 octombrie primul său pick-up din istorie. Se numește Kia Tasman și pentru moment avem doar câteva imagini teaser, fără niciun fel de informații tehnice. Va fi disponibil în Coreea de Sud, Australia, Africa și Orientul Mijlociu și ceva ne spune că nu va ajunge prea curând în Europa. 

În schimb, europenii mai au doar câteva săptămâni de așteptat până la prezentarea lui Sportage facelift. Și în acest caz detaliile tehnice lipsesc cu desăvârșire, însă imaginile sugerează că SUV-ul va adopta trăsături estetice asemănătoare cu cele ale celor mai recente modele ale mărcii. 

Cifrele săptămânii

A devenit deja o regulă, motiv pentru care nici nu mai este titlu principal de newsletter: Dacia Sandero rămâne și după luna septembrie cea mai vândută mașină din Europa în acest an. Vorbim despre peste 203.000 de unități, mult peste următoarele două clasate: Volkswagen Golf (163.000 de unități) și Renault Clio (162.000 de unități). 

Performanțele astea vin în contextul în care piața auto europeană a înregistrat în septembrie o scădere cu 4% a înmatriculărilor, la circa 1,12 milioane de mașini, după scăderi raportate de trei dintre cele mai mari piețe: Franța (-11%), Italia (-11%) și Germania (-7%). La nivelul primelor nouă luni piața auto pare mai degrabă într-o perioadă de stagnare, cu o creștere anemică cu 1%. Mai multe detalii despre piața auto europeană și piața auto din România, inclusiv cu grafice interactive, vei citi în zilele următoare într-un articol dedicat în cadrul secțiunii Trends.

Mai aproape de casă, producția națională de mașini a depășit 408.000 unități la nivelul primelor nouă luni ale anului, în creștere cu 9%, iar perspectivele pentru următoarele luni sunt pozitive: la Mioveni a început deja producția noii generații Dacia Duster, iar la Craiova se fac ultimele pregătiri pentru startul producției pentru versiunile electrice ale SUV-ului Puma și ale utilitarelor Courier Tourneo și Transit.

Și apropo de industria auto românească, uite încă o veste bună: Continental, Bosch și NXP Semiconductors au semnat acordul final prin care vor primi o finanțare cumulată în valoare de 190 de milioane de euro pentru trei proiecte legate de cercetarea și producția de semiconductori pentru industria auto pe teritoriul României. 

E un pas aparent mic pentru inginerul român, dar un pas important în strategia europeană de a dezvolta și produce semiconductori pentru industria auto în țările din blocul comunitar, pentru a reduce astfel dependența de furnizori externi. 

Știrile care nu au prins loc în pole position

• Interviu cu Horia Platona despre proiectul mașinii electrice de curse BMW i4 Racing. (Povești din Sport)

• BMW i5 și Mercedes-Benz Clasa C au primit calificativ maxim de la Euro NCAP pentru sistemele de asistență. (AUTOCRITICA)

• Stellantis va testa în 2026 baterii solid-state produse de start-up-ul american Factorial. (AUTOCRITICA)

• Noul Mini John Cooper Works are motor pe benzină cu 231 CP și 380 Nm. (AUTOCRITICA)

• Mercedes-Benz a inaugurat în sudul Germaniei o fabrică pentru reciclarea bateriilor mașinilor electrice. (AUTOCRITICA)

Consum extraurban

• Cum trăiești în România după un atac cerebral. (PressOne)

• Cum ajung pacienții cu boli psihice să fie „scoși la licitație pe loturi”. (Snoop)

• Interviu cu Adrian Rădulescu, antrenorul lui David Popovici, despre cum ar trebui integrat sportul în sistemul educațional. (Edupedu)

• De ce s-au dublat prețurile locuințelor din Cluj în ultimii 10 ani? (Europa Liberă România)

• Cum a reînviat Ceaușescu pe TikTok. (Veridica)