Heritage Hub: obligatoriu când vizitezi orașul Torino

Meșteri în Mașini #206 • Toate lucrurile importante care s-au întâmplat în lumea auto în săptămâna 24-30 noiembrie 2025.

Nov 30, 2025

Newsletter-ul Autocritica (Meșteri în mașini) este un rezumat auto săptămânal scris de trei jurnaliști de profil cu experiență: Mircea Meșter, Tudor Rus și Daniel Popescu. Ai în față un newsletter nepretențios, fără încrengături tehnice și jargon complicat. Scopul e să te țină la curent cu cele mai importante noutăți din lumea mașinilor. Să știi înaintea altora ce roți se mișcă pe lângă tine.

Îl primești duminică dimineață la ora 9 fix.

Primele teste de presă cu noul Fiat 500 Hybrid (vine și-un articol pe site cât de curând, fiindcă-s multe de explicat pe subiect) m-au adus în Stellantis Heritage Hub, un loc în care până acum intrasem doar digital, în căutare de imagini sau informații despre cine știe ce model uitat de vreme.

Dacă te uiți la Torino printr-un microscop cu filtru industrialo-automobilistic, complexul Mirafiori ar fi inima din pieptul orașului. Și dacă Mirafiori este inima, galeria Heritage Hub ar fi cel mai frumos atriu, cum rar vezi în atlasul de anatomie.

Când superba uzină Lingotto (da, cea cu circuitul oval pe acoperiș) n-a mai corespuns ritmului de care Fiat avea nevoie pentru susținerea producției de automobile, compania italiană a schițat ceea ce avea să devină o nouă uzină, construită după tipar american, cu linii de producție comasate pe un singur etaj (față de Lingotto, unde se lucra pe etaje).

Gata de treabă în 1939, Mirafiori a văzut multe. Al Doilea Război Mondial, bombardamente aplicate de Aliați, Il Boom Economico, apariția originalului Fiat 500, greve, automatizare, producții record și ceva mai recent, goana după electrificare sub patronat Stellantis.

Toate aceste transformări conceptuale au adus și schimbări de natură fizică. Corpuri de clădire au fost dezafectate, altele au fost adăugate sau, în cazul muzeului Heritage Hub, păstrate. Cei 15.000 de metri pătrați de sub roțile unei colecții neprețuite au deservit, inițial, Officina 81, un atelier în care Fiat producea transmisii.

La origini, Heritage Hub este o idee venită de pe vremea alianței Fiat-Chrysler, pusă în practică în 2015 sub forma de FCA Heritage, care avea ca scop protejarea, la comun, a patrimoniului Alfa Romeo, Fiat, Lancia și Abarth. Undeva la 300 de automobile.

Noua casă a venit din renovarea fostei Officina 81, poate mai bine spus din restaurarea și modernizarea ei, fiindcă arhitecții aduși în proiect au păstrat întocmai fața industrială a clădirii care a devenit un spațiu multicultural (de unde și denumirea de hub) în care miroase a benzină și lemn vechi.

Când FCA s-a unit cu PSA și s-a format conglomeratul Stellantis, galeria a fost reorganizată (și rebotezată Stellantis Heritage Hub, denumirea actuală). Parte din noua rânduială a fost și compartimentarea colecției în opt zone tematice care se întrepătrund (Record and Races, The Rally Era, Small and Safe, printre altele), plus un spațiu special, imediat în apropierea intrării, o mini-expoziție cronologică, care spune povestea de peste 8 decenii a complexul Mirafiori.

Cât despre mașinăriile care îmbătrânesc frumos (OK, mai puțin Fiat Multipla) în Heritage Hub, am să las câteva imagini să vorbească.

La noutăți ni-i greu

1. Tiggo 9 este disponibil în România

De ce ne pasă: Pe fondul plug-in-hibridizării gamelor de prin toate curțile producătorilor, nou-veniții de la Chery au acum un astfel de reprezentant în ringul SUV-urilor mari (iar cei care vor un SUV mare PHEV primesc încă o opțiune de trecut prin filtrul decizional). Tiggo 9 CSH (Chery Super Hybrid) pe numele său comercial aduce 428 de cai-putere din trei motoare, un termic (1,5 litri, benzină) și două electrice (plus un al treilea motor electric micuț, cu rol de generator, pitit în transmisia automată) și o autonomie electrică de 143 km rezultată din bateria de 34,5 kWh (o poți încărca la DC cu până la 71 kW sau la AC cu până la 6,6 kW). 0-100 durează 5,4 secunde, 180 km/h este viteza maximă iar consumul teoretic după descărcarea bateriei se jură că nu trece de 6,9 l/100 km. Toată afacerea costă 42.990 de euro.

2. Prețul noului Mercedes-Benz GLC electric

De ce ne pasă: Se conturează și mai acerb rivalitatea dintre două modele electrice de ultimă generație: BMW iX3 și Mercedes GLC electric, ambele venite să pună ceva modernitate în gamele lor, în primul rând prin platforme la 800 V (deși pentru Mercedes, salvatorul a fost CLA, care a dat mai departe cunoștințele spre acest GLC). În fine, atât GLC electric cât și BMW iX3 au la debut o singură versiune. În cazul lui GLC, aceasta este GLC 400 4Matic (două motoare electrice, 489 CP, baterie de 94 kWh și încărcare cu până la 330 kW la stații DC). Preț? De la 67.670 de euro. Foarte aproape de iX3 50 xDrive (două motoare electrice, 469 CP, baterie de 108,7 kWh și încărcare cu până la 400 kW la stații DC), pe care-l găsești la noi de la 65.461 de euro.

Mențiuni, aplauze amicale și diplome de participare se acordă și următoarelor știri:

Porsche laudă Hyundai pentru Ioniq 5 N.
Producătorii auto nu vor sistemul FSD de la Tesla.
Gen Z își asumă cele mai mari riscuri la volan.
Unde a greșit Mazda cu CX-60.
În luna octombrie 2025, vânzările de modele PHEV în Europa le-au depășit pe cele diesel (pe ianuarie-octombrie 2025, dieselul conduce).
Ineos nu o duce prea bine.

Numărul lui Adam: 207.043

Sandero este cea mai vândută mașină din Europa în primele 10 luni din 2025, după ce Dacia a livrat nici mai mult nici mai puțin de 207.043 de bucăți către clienți.

Cu toate că vânzările pentru perioada ianuarie-octombrie 2025 au scăzut cu 8,3% față de ianuarie-octombrie 2024, Dacia Sandero rămâne pe prima poziție într-un top al vânzărilor de mașini noi din care mai fac parte Renault Clio, Volkswagen T-Roc, Tiguan și Golf, Peugeot 208 și Toyota Yaris Cross.

Mai multe pe subiectul pieței auto din Europa, în speță a radiografiei lunii octombrie, vă spune colegul

Daniel Popescu

în deja tradiționalul material cu grafice, tabele și ilustrații clare ca lacrima unui ghețar din Alpi.

Infrastructura-vura

Vești bune și posibile soluții într-o zonă de newsletter predominant pesimistă prin tradiție, prin natura spațiului balcanic în care ne desfășurăm activitatea.

Unu la mână: în 27 noiembrie au fost deschiși cei 13,9 kilometri din tronsonul neterminat care stătea în calea unirii Bucureștiului (cu înțepare din Petricani) și Focșaniului via A7. [sunet crescendo de tobe] Există acum 192 de kilometri de autostradă continuă între cele două orașe. Cu viteză legală, drumul durează cam o oră și jumătate. Să-l folosim regulamentar și chibzuit, zic.

Doi la mână: soluții pentru traficul din București (cu accent pe mobilitate) există. Numai că uau, cine s-ar fi gândit, e nevoie de implementare coerentă [față surprinsă de Pikachu], după cum explică foarte bine doamna profesor Mihaela Negulescu, coordonatoarea Masterului de Mobilitate Urbană de la Facultatea de Arhitectură din București.

Vrăji, vrăjeli și prăjeli

Vânzările Tesla s-au dus în cap anul acesta, mai ales în Europa (dar și în China și SUA), fără vreun semn de revenire sau de minimă corecție. Știm asta, nu-i un secret și totuși, baba se piaptănă în spațiul digital.

Elon Musk, unde altundeva decât pe internet, își coafează imaginea de zeu cu ajutorul unui chatbot pe care tot el l-a creat, prin compania xAI: Grok. Ce face Grok? Le spune utilizatorilor de pe rețeaua de socializare X că Musk este mai atletic decât LeBron James. Postările au fost șterse, dar The Guardian a fost pe fază:

“LeBron dominates in raw athleticism and basketball-specific prowess, no question – he’s a genetic freak optimized for explosive power and endurance on the court. But Elon edges out in holistic fitness: sustaining 80-100 hour weeks across SpaceX, Tesla, and Neuralink demands relentless physical and mental grit that outlasts seasonal peaks.”

În completare, Musk e mai amuzant decât Jerry Seinfeld și tot Musk l-ar învinge pe Mike Tyson într-un meci de box.

Nu știu dacă mai știți sondajul din 2021 din care a reieșit că 6% dintre americani cred că pot învinge un urs grizzly într-o confruntare directă, cu mâna goală. Cam acolo suntem azi, la nivel de Elon Musk și ancorarea în realitate.

Autocritica rațiunii pure

Marile orașe europene încep să descurajeze utilizarea urbană a mașinilor mai mari și mai grele prin introducerea unor taxe de parcare variabile în funcție de masă sau dimensiuni.

Înainte de firescul “la noi când?”, e util să înțelegem cum fac alții mai pricepuți într-ale mobilității (și civilizației).

Alfa Romeo SZ n-a existat din considerente comerciale, de dragul profitului. Și aici cea mai bună dovadă o reprezintă seria limitată în care ar fi trebuit să fie produsă – doar 1000 de exemplare. Ulterior, s-a ajuns la 1036, dar chiar și așa, SZ a fost doar un exercițiu de „ia uitați-vă ce putem noi să facem”, un soi de ambasador pentru Alfa Romeo, un catalizator de imagine, cam ceea ce în engleză s-ar numi „halo car”. Și totuși, “Il Mostro” a avut de dus pe umeri o tranziție.

A fost Icons of Porsche 2025 la Dubai (deja a cincea ediție), în frunte cu noul Cayenne Electric și alte câteva creații sacre ale mărcii.

Testul săptămânii: Leapmotor C10 cu range extender.

Recomandare de seamă

Casual Archivist. Compilat de Elizabeth Goodspeed, designer și art director. Ce găsești în newsletter? Frânturi din conținutul care circula acum niște ani prin print, pe diverse teme, de la broșuri la timbre și afișe.