Renault și mașina președintelui Franței
Meșteri în Mașini #189 • Toate lucrurile importante care s-au întâmplat în lumea auto în săptămâna 14 - 20 iulie 2025.
Newsletter-ul Autocritica (Meșteri în mașini) este un rezumat auto săptămânal scris de trei jurnaliști de profil cu experiență: Mircea Meșter, Tudor Rus și Daniel Popescu. Ai în față un newsletter nepretențios, fără încrengături tehnice și jargon complicat. Scopul e să te țină la curent cu cele mai importante noutăți din lumea mașinilor. Să știi înaintea altora ce roți se mișcă pe lângă tine.
Îl primești duminică dimineață la ora 9 fix.
Liberté, égalité, mobilité
Știu că ideea de extravaganță într-ale mașinilor de epocă europene te duce cu gândul mai degrabă la Rolls-Royce, Bugatti și Bentley, dar acordă-mi câteva minute de atenție: Renault, da, Renault, a avut, la începutul secolului 20, propriul etalon de lux și opulență.
Între 1908 și 1928, francezii au produs, în diferite variante, automobilul numit 40CV. Chiar și după standardele de azi, 40CV era un mastodont, pe cât de luxos pe atât de corpolent și greu, cu o masă de cam 2,6 tone, în funcție de dotări și versiune (salutări și SUV-urilor moderne cu această ocazie!).
La început de carieră, 40CV a primit un motor de 7,5 litri, apoi s-a făcut rocada pentru ceva și mai și, de 9,1 litri. Dincolo de monstrul din monstru, 40CV a fascinat elitele vremii și a devenit un fel de iubit al bogaților dornici de epatare: 52.000 de franci francezi nu erau de colo, mai ales după Primul Război Mondial, când Franța era în vindecare socială și economică.
Mă rog, 40CV a mai făcut câteva isprăvi, unde isprăvi = recorduri de viteză. Dar asta e altă poveste, pe care m-aș bucura să o citiți aici.
Poate cel mai important reper din palmaresul lui Renault 40CV a fost momentul în care a fost remarcat și folosit pentru potențialul de mașină prezidențială. 40CV a devenit primul Renault în slujba președintelui Franței în 1920, la inițiativa lui Paul Deschanel, al cărui exemplu a fost urmat și de Alexandre Millerand, Gaston Doumergue și alți nouă șefi de stat ai Franței, inclusiv Emmanuel Macron.
Ceea ce ne aduce în prezent, la un Renault Rafale unicat, care intră oficial în serviciul președinției franceze. De ce Rafale? Alegerea n-a fost grea: acesta este vârful de gamă în actualul univers Renault.
Deși la bază e un plug-in hybrid civil, deci are 300 de cai-putere, un motor termic, două electrice și o autonomie pur electrică de aproape 100 de kilometri, acest Rafale a fost modificat în punctele cheie.
Ce e nou: blindajul ușor, din motive evidente, șasiul alungit, suspensia recalibrată pentru surplusul de masă adus de blindaj, materiale care mai de care la interior, inclusiv lemn și piele, ambele autentice.
La noutăți ni-i greu
1. Mercedes-Benz CLA Shooting Brake electric
De ce ne pasă: CLA este privit de Mercedes-Benz ca acel model care va trimite spre spălare și mai degrabă uitare păcatele unui efort de electrificare totală a gamei schițat, din anumite puncte de vedere, pe rotulă. Sigur, CLA Shooting Brake nu-i un shooting brake în sensul pur al cuvântului, dar forma caroseriei este binevenită în reciful de crossovere în care se scaldă industria. Și, evident, la prima strigare, CLA-ul break va fi doar electric. Și ușor de ales: există o singură baterie (85 kWh net, care se încarcă la AC cu până la 22 kW și cu până la 310 kW la DC) și două versiuni, cu sau fără tracțiune integrală. Cea cu roți motrice spate se cheamă CLA 250+ Shooting Brake (272 CP și 335 Nm, 761 km autonomie maximă teoretică) iar cea cu 4x4 are numele oficial de CLA 350 4MATIC Shooting Brake (353 CP și 515 Nm, 730 km autonomie maximă teoretică). Portbagajul oferă 455 de litri (sau 1350 dacă rabatezi bancheta) și este suplimentat de un frunk cu volum de 101 litri.
De ce ne pasă: Tot vedem semne de viață de la Subaru, chiar dacă totul face parte dintr-o alianță cu Toyota. Speaking of which, noul Uncharted, model 100% electric, este de fapt un C-HR reambalat, deci avem în față (momentan pe ecrane) primul SUV compact electric de la Subaru. Coordonatele se învârt în jurul a două baterii: 57,7 kWh brut și 77 kWh brut. Bateria mică poate fi asociată unui motor electric, în timp ce opțiunea mare poate primi atât un motor electric, cât și o pereche, situație în care puterea maximă oferită de sistem atinge 252 kW, adică 343 de cai-putere (de altfel, singura valoare comunicată de Subaru). Autonomiile teoretice variază între 445 și 585 de kilometri, iar pe tema puterii de încărcare, este comunicată doar valoarea maximă la AC: 22 kW. La surse DC, procesul durează 30 de minute de la 10% la 80%.
Mențiuni, aplauze amicale și diplome de participare se acordă și următoarelor știri:
• Guvernul vrea ca permisul auto să fie suspendat în cazul șoferilor care nu-și achită amenzile contravenționale de circulație în 90 de zile de la comunicarea amenzii.
• „Vom avea nevoie de a treia generație Volvo XC90” - Håkan Samuelsson, CEO Volvo, într-un interviu pentru Autocar.
• Se reia programul Rabla, dar cu buget redus la 200 de milioane de lei.
• Noua generație VW ID.4 va fi un Tiguan electric.
• Ford e compania cu cele mai multe rechemări în service în primele șase luni din 2025.
• Cineva a dat 911.000 de lire sterline pentru o Mazda RX-7 FD folosită în The Fast and The Furious: Tokyo Drift (2006) de personajul Han, interpretat de actorul Sung Kang. Tot în zona licitațiilor, Bonhams | Cars, ramura auto a casei de licitații, a vândut mașini în valoare de 10,2 milioane de lire sterline în joia care a coincis cu prima zi de Goodwood Festival of Speed.
• Complexitatea noului Ferrari F80.
• De ce parapeții actuali nu pot opri eficient o electrică în caz de impact (nu, nu e doar de la masa generoasă).
• Tesla debutează pe piața din India cu Model Y - preț de pornire: 6 milioane de rupii, sau 70.000 de dolari.
• „Nu-și dorește nimeni un Corvette electric”. Cuvintele îi aparțin lui Tony Roma, inginerul șef al diviziei Corvette.
Numărul lui Adam: 91
După 160.000 de kilometri, un Volkswagen ID.3 și-a păstrat capacitatea bateriei (ceea ce se numește State of Health) la 91%. Informația vine de pe urma unui test de patru ani realizat în Germania de ADAC, cu un exemplar ID.3 Pro S, cu baterie de 77 kWh.
40% din sesiunile de încărcare au fost realizate la stații rapide și mașina a fost lăsată la încărcat până la nivelul de 100%, uneori timp de mai multe zile între sesiunile de teste.
Infrastructura-vura
Ies din PNRR segmente de pe autostrăzile A3, A7 și A8, mai exact A3 Nădășelu-Poarta Sălajului, A7 Ploiești-Buzău-Focșani și ambele capete ale A8 dinspre Târgu Mureș, respectiv Târgu Neamț. Sau altfel interpretat, rămâne cum am stabilit doar cu ciotul A1 Holdea-Margina și cei 173 kilometri ai A7 dintre Focșani și Pașcani.
Pe ce motiv? Explică scurt pe doi Asociația Pro Infrastructură: „autoritățile române nu au respectat legislația europeană în materie de achiziții publice la licitațiile loturilor care ies din PNRR și/sau acestea sunt într-un stadiu de implementare care nu permite finalizarea lor în termenul PNRR, august 2026”.
Într-un interviu pentru Libertatea, Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură, dă o replică dură:
Dacă mă întrebați pe mine, asta este una dintre dudele pe care le dau funcționarii români. Dacă e ceva voit, trebuie să dovedească procuratura, Corpul de Control al ministrului, justiția, ca să vedem dacă e hoție, corupție sau doar prostie. Ca să speculez eu, nu este corupție. Aș putea să pariez că este prostie.
Vrăji, vrăjeli și prăjeli
Noua arie de acoperire a serviciului Tesla Robotaxi în Austin, Texas, conform unui tweet al contului oficial de pe rețeaua de socializare X:
Cât timp Musk se prăpădea de râs cu rinoree și pete de cereale cu lapte pe tricou, Waymo, companie rivală, a anunțat că serviciile sale acoperă 90 de mile pătrate (233 de kilometri pătrați) în și pe lângă Austin. Tesla Robotaxi e pe undeva pe la 37 de mile pătrate (96 de kilometri pătrați).
Autocritica rațiunii pure
Una dintre cele mai interesante abordări aerodinamice din peisajul automobilistic al anilor ’30 poartă numele inginerului care a creat-o: Karl Schlör.
Designul lui Schlör prevedea ca roțile să fie complet acoperite de caroserie, pentru eliminarea turbulențelor. Aceeași soluție a fost aplicată și restul componentelor care, în mod normal, ar fi depășit linia caroseriei: mânerele portierelor, farurile, luminile de semnalizare, toate au fost îngropate în profilul caroseriei.
Povestea oului aerodinamic al lui Karl Schlör.
Centrul Tehnic Titu nu poate fi vizitat de oricine. Și e simplu de înțeles de ce. Oamenii de acolo, vreo 250 la număr, dezvoltă, testează și validează viitoarele modele – Dacia și Renault – pe care noi le vom vedea pe stradă peste 2 sau 3 ani. Deci munca asta implică foarte multe secrete industriale. Poate că un ochi neavizat nu-și va da seama niciodată de ce se ascunde în spatele unei imagini proiectate în CATIA, dar un specialist ar putea să miroasă de la distanță un element tehnic foarte valoros. Prin urmare, înainte să pornim în turul (relativ scurt) prin centrul tehnic, toate camerele telefoanelor au fost acoperite.
O vizită rară la Centrul Tehnic Titu locul în care își încep viața „de stradă” modelele Dacia.
În 26 și 27 mai 1923, 33 de mașini pornesc în cucerirea circuitului de 17 kilometri (13,626 km astăzi) ai primei ediții a cursei de 24 de ore de la Le Mans. Automobilul Chenard & Walcker cu numărul 9, pilotat de André Lagache și René Léonard, obține victoria rulând cu o viteză medie de 92 km/h. Trebuie spus că atunci se rula exclusiv pe drumuri publice, iar asfaltul nu prea exista în 1923. Circuitul era mai lung și intra destul de mult în oraș, mașinile alergând pe lângă clădiri și oamenii ieșiți în stradă să le vadă.
Jurnal de spectator: La Le Mans după 25 de ani.
Piața auto din România traversează o perioadă de scăderi semnificative la înmatriculările de mașini noi, din cauza mai multor factori care au apărut simultan. Pe de o parte, lansarea programului Rabla pentru persoane fizice a fost suspendată în 18 iunie, cu numai o zi înainte de începerea înscrierilor, în contextul în care ediția de anul trecut a demarat în 19 martie.
Pe de altă parte, la 1 iulie 2024 a intrat în vigoare General Safety Regulation 2 (GSR 2), un regulament prin care constructorii auto au fost obligați să echipeze toate mașinile vândute în Uniunea Europeană cu anumite sisteme de siguranță.
Astfel, constructorii care aveau încă pe stoc mașini fără sistemele de siguranță care urmau să devină obligatorii s-au grăbit să le înmatriculeze în luna iunie. În această categorie au intrat și mașini care nu respectau normele de poluare Euro 6e, care urmau să intre în vigoare în 1 septembrie 2024.
Testul săptămânii: Mazda CX-60 PHEV.
Recomandare de seamă
Lipici în comunitate. Un newsletter editat de Oana Filip. Ce găsești în el? Exact ce scrie pe etichetă: multe (povești, idei, realități, sfaturi și informații) despre comunitate și comunități, pe toate planurile, palierele și păturile societății. Inclusiv și mai ales online.
Ce-am mai luat pe parbriz săptămâna asta
Petersen Automotive Museum din Los Angeles are pe canalul de YouTube tot felul de clipuri care prezintă amănunțit detalii mai mult sau mai puțin cunoscute despre tot felul de automobile mai mult sau mai puțin cunoscute.
Eu l-am sorbit efectiv pe acesta:
Neapărat de mers la “Transformation. Neue Klasse”, o expoziție despre cum s-a transformat marca BMW într-un moment de grea cumpănă pentru companie, cu un efort susținut întins pe aproape un deceniu, ca un vortex care a angrenat designeri ai mărcii, colaborări cu case de design italiene într-o perioadă de căutări şi transformări continue, cu multe schimbări rapide şi surprinzătoare.
Expoziţia este găzduită în perioada 18 iulie – 25 august de Cărtureşti Carusel şi poate fi accesată gratuit.
Pe parcursul expoziţiei vor fi organizate constant tururi ghidate, cu participare de asemenea gratuită.
Consum extraurban
O trupă de muzică generată cu IA a atins un milion de ascultări pe Spotify. (The Guardian)
Viața ascunsă a circuitului de la Le Mans. (Road & Track)
Dreptul la umbră. (Mindcraft Stories)
Stai la cratiță. (Scena9)
Prețul vinului. (The Conversation)
Superman era socialist. (BBC)