Newsletter-ul Autocritica (Meșteri în Mașini) este un rezumat auto săptămânal scris de trei jurnaliști de profil cu experiență: Mircea Meșter, Tudor Rus și Daniel Popescu. Ai în față un newsletter nepretențios, fără încrengături tehnice și jargon complicat. Scopul e să te țină la curent cu cele mai importante noutăți din lumea mașinilor. Să știi înaintea altora ce roți se mișcă pe lângă tine.
Îl primești duminică dimineață la ora 9 fix.
Fratele lui Twingo
Mi-e greu să înțeleg de ce noua generație Dacia Spring se numește Dacia Spring. Și asta pentru că, exceptând numele, modelul electric al mărcii naționale nu are absolut nicio legătură cu vechiul Spring lansat inițial cu numai cinci ani în urmă, în 2021.
Nu-i exclus ca, cel puțin o perioadă, să existe în continuare percepția că Spring este o mașină cu dotări minime produsă în China doar de „dragul” de a reduce nivelul de emisii de dioxid de carbon la nivel de gamă. Probabil că Dacia a luat această decizie pentru nume strict ca urmare a vânzărilor peste așteptări pe care le-a avut în Europa cu un model mai degrabă experimental.
Altfel, totul e schimbat. Noul Spring se produce în Europa, la uzina Novo Mesto din Slovenia a Grupului Renault, și are la bază aceeași platformă ca noul Renault Twingo, Renault 4 și Renault 5.
De altfel, principalele componente ale noului Spring sunt împrumutate de la noul Renault Twingo, cu care împarte liniile de producție ale uzinei slovene: motor de 80 CP cu cuplu de 175 Nm și baterie LFP cu o capacitate netă de 27,5 kWh. Datele astea se transformă în accelerație de la 0-100 km/h în 12,1 secunde, viteză maximă de 130 km/h, un consum de 12,7 kWh/100km și autonomie de până la 250 de kilometri.
Standard, bateria se încarcă cu până la 6,6 kW, ceea ce se traduce în aproximativ 3 ore de la 15% la 80%. Opțional, cu pachetul cu încărcare (mai) rapidă, bateria se încarcă cu până la 11 kW la stații AC (2 ore pentru 15%-80%) și cu până la 50 kW la stații DC (28 de minute pentru 15%-80%). În plus, avem chiar și funcție V2L pentru încărcarea unor aparate electrice precum o cafetieră.
Hai să vorbim puțin și despre caroserie: noul Spring are 3,85 metri lungime (+15 cm față de vechiul Spring) și 1,74 metri lățime (+18 cm). Volumul portbagajului ajunge la 337 litri, la care se adaugă 18 litri într-un spațiu de depozitare sub capotă (frunk). De altfel, Dacia afirmă că Spring este singurul model de segment A care oferă un frunk.
Despre interior te invit să citești în detaliu pe AUTOCRITICA, întrucât colegul Constantin Ciobanu a văzut deja mașina pe viu și a testat spațiul disponibil pe bancheta din spate, dar și ingenioasele spații de depozitare gândite de Dacia. Eu îți mai spun doar că Dacia promite pentru moment un preț de pornire mai mic de 20.000 de euro pentru echiparea Expression și că primele livrări vor avea loc spre finalul.
La noutăți ni-i greu
1. Audi A2 revine după un deceniu sub forma unui hatchback electric
De ce ne pasă: Pentru că moda constructorilor auto de a readuce la viață modele cândva retrase de pe piață continuă acum cu acest Audi A2 e-tron. Bazat pe aceeași platformă ca Volkswagen ID.3 Neo, noul A2 e-tron este un hatchback electric cu o lungime de 4,32 metri care va fi disponibil în patru versiuni de putere și trei variante de baterie. Cu o singură excepție, configurațiile disponibile pe A2 e-tron sunt identice cu cele de pe ID.3 Neo, iar versiunea de bază are un motor cu 170 CP și baterie de 50 kWh care se încarcă cu până la 100 kW și oferă o autonomie de până la 423 kilometri. Comparativ cu ID.3 Neo, noul A2 e-tron are în plus o versiune de top cu 326 CP și baterie de 79 kWh cu încărcare la 183 kW și autonomie de până la 630 de kilometri. Altfel, colegul Tudor Rus are pe AUTOCRITICA o poveste despre originalul Audi A2 produs între 1999-2025, cu tot cu schițele primelor prototipuri și explicațiile pentru care modelul nu a rezistat pe piață.
2. Electricele Kia EV3, EV4 și EV5 primesc versiuni GT
De ce ne pasă: Pentru că noile versiuni completează motorizările deja disponibile pe SUV-ul subcompact, hatchback-ul compact și, respectiv, SUV-ul compact cu versiuni mai puternice, cu două motoare și tracțiune integrală. Astfel, EV3 GT și EV4 GT au 292 CP și baterie de 81,4 kWh cu autonomie de puțin peste 500 de kilometri, în timp ce EV5 GT oferă 306 CP, iar bateria de 81,4 kWh are în acest caz o autonomie de până la 476 de kilometri. Pe lângă motorizarea mai puternică, versiunile GT punctează și prin suspensie controlată electronic și o stabilitate îmbunătățită în viraje, la care se adaugă Virtual Gear Shift pentru o senzație mai tactilă la accelerare și decelerare, în timp ce Active Sound Design asigură un feedback sonor mai dinamic, corelat cu viteza de deplasare. Alte două electrice, EV6 și EV9, au primit la rândul lor anterior versiuni GT.
3. Încă o marcă din China a intrat pe piața din România: Jetour
De ce ne pasă: Pentru că Jetour devine practic a 12-a marcă din China prezentă oficial pe piața din România, pe lângă alte cinci mărci cu înmatriculări ocazionale în 2026. Deținută de Grupul Chery, marca Jetour are în gama internațională doar SUV-uri termice și plug-in hybrid, iar pe piața din România debutează cu o strategie mai puțin obișnuită: doar modele termice. Pe listă se află SUV-ul subcompact Jetour X50 cu motor de 1,5 litri turbo și 156 CP, SUV-ul compact Jetour Dashing cu motor de 1,5 litri cu 147 CP sau 1,6 litri cu 190 CP, SUV-ul de clasă medie Jetour X70 Plus disponibil doar în versiune cu 7 locuri și SUV-ul de segment compact spre mediu Jetour T2 dedicat persoanelor care vor să se aventureze și în afara zonelor asfaltice. E ușor de intuit că „greul” vânzărilor îl vor duce X50 și Dashing, în contextul în care celelalte două modele fac parte din nișe mai puțin populare în România. Pentru început, potențialii clienți au la dispoziție 10 dealeri în București, Brașov, Iași, Timișoara, Constanța, Oradea, Târgu Mureș, Buzău și Craiova.
Mențiuni, aplauze amicale și diplome de participare se acordă și următoarelor știri:
• Volvo EX40, XC40 și EC40 au primit o serie de îmbunătățiri de design și la interior, plus senzori mai performanți.
• Mercedes-Benz a prezentat noul Mercedes-AMG CLE 646, un coupe de performanță cu motor V8 biturbo de 4,0 litri cu 646 CP disponibil în numai 30 de unități.
• BMW a prezentat imagini camuflate cu noul Seria 3 cu motorizări termice. Pentru moment știm doar că versiunea M350 xDrive va avea 443 CP.
• Nissan va prezenta în 23 septembrie un model electric de oraș bazat pe Renault Twingo. Noul model se va numi Nissan Pixo.
• Mercedes-Benz a introdus o versiune de top pentru modelul electric VLE, care oferă 420 CP și o autonomie de 654 kilometri.
Plecăm în EUROCHARGE
În următoarele două duminici vom lipsi din inbox-ul tău, însă avem cea mai bună scuză posibilă: plecăm în EUROCHARGE. A treia ediție a turului european cu mașini electrice ne va purta până la izvoarele Dunării din Munții Pădurea Neagră, iar până acolo vom conduce și pe un traseu cu adevărat istoric pentru industria automobilului.
Nu-ți spun toate detaliile acum, dar bănuiesc că știi deja la ce să te aștepți: vom avea multe date despre timpi de încărcare, costuri de încărcare, autonomie reală, infrastructură de încărcare și, nu în ultimul rând, impresii despre cum se conduc cele 8 mașini electrice pe care le avem în tur. Dar și imagini spectaculoase din locurile în care vom ajunge.
Mai multe informații despre traseu și cele 8 mașini electrice din caravana EUROCHARGE 2026 vin luni dimineață pe site, iar marți pornim la drum timp de 11 zile într-o formație de 21 de persoane. Urmărește-ne pe site, Facebook și Instagram pentru imagini și informații în timp real.
Numărul lui Adam: -8%
Este scăderea procentuală a producției de mașini la uzinele de la Mioveni și Craiova în primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut. În total, Dacia și Ford au produs în acest interval aproape 347.000 de unități. Ambii constructori sunt în scădere, însă Dacia a raportat un declin mai puternic (-9%) decât Ford (-7%), ceea ce nu reprezintă o surpriză în contextul în care vânzările mărcii naționale au scăzut cu 10% în Europa în primele șapte luni ale anului și cu 36% în România în primele opt luni ale anului.
Infrastructura-vura
Dacă ai drum pe Valea Oltului în această toamnă este bine să știi că restricțiile de circulație introduse în această vară au fost prelungite până în 15 noiembrie. Mai exact, este vorba despre restricționarea la o singură bandă a sectorului cuprins între localitățile Călimănești și Câinenii Mari de pe DN7, de la km 198+200 până la km 207+000. În această zonă, autoritățile lucrează la consolidarea versanților, pentru a preveni alunecările de teren și/sau de pietre pe carosabil.
Autocritica rațiunii pure
Tudor Rus se întreabă pe bună dreptate: Unde-s mașinile care se conduc singure? Nu de alta, dar auzim deja de ceva timp de diverse experimente cu taxi-uri autonome sau, așa cum le mai spunem, robotaxi.
Pentru ca un robotaxi să fie robotaxi, este necesară prezența tehnologiilor care permit condusul autonom de nivel 4 sau 5. La nivelul 4, condusul autonom are loc fără niciun fel de supraveghere sau intervenție din partea șoferului (care devine pasager, practic) într-o zonă special delimitată, în timp ce la nivelul 5, condusul autonom are loc oriunde, în orice condiții de trafic și vreme.
Teste cu Dacia Bigster Hybrid-G și Renault Clio hibrid
Testele AUTOCRITICA sunt susținute de BT Leasing.
Același Tudor Rus a testat un Dacia Bigster Hybrid-G 150 4×4, adică versiunea cu motor turbo de 1,2 litri cu 140 CP care funcționează cu benzină și GPL.
Sistemul de propulsie este setat în așa fel încât să prioritizeze pe cât posibil deplasarea electrică prin oraș. Ceea ce trage în jos consumul de benzină/GPL, deci e de bine. Doar că în traficul bucureștean rar poți atinge și menține 50 km/h curat. La oscilații între 10 km/h și 40-50 km/h, în habitaclu ajung clicurile destul de sonore ale transmisiei adiacente motorului electric. Experiența de condus e mult mai șlefuită când te deplasezi constant și nu e nevoie de adaptări masive de viteză. Adică mașina chiar rulează bine și la 30 km/h, și la 50 km/h, și la 80 km/h și la 130-140 km/h. Cu cât mai constantă viteza, cu atât mai lină călătoria.
Între timp, Dragosș Băltățeanu a avut pe mâini un Renault Clio hibrid timp de 25 de zile.
Cu un ton ceva mai gutural, motorul cu patru cilindri de 1.8 litri aspirat își face treaba atunci când este nevoie de el. De cele mai multe ori, motorul termic va produce energie electrică, dar atunci când apăsăm mai cu spor pe pedala de accelerație va interveni pentru a pune umărul la o accelerație reușită. În oraș, Clio E-Tech Hybrid folosește din plin motorul electric și bateria de 1,4 kWh. Avem sunet de mașină electrică la viteze mici pentru ca pietonii să audă când ne apropiem de ei, iar faptul că acest model folosește cât poate de mult partea electrică a sistemului hibrid se reflectă în consumul pe care l-am înregistrat în cele 25 de zile: 5,2 litri/100 km.
Consum extraurban
• Pirații digitali ai Kremlinului. (Snoop)
• Transportul feroviar din România, un pacient cu hemoragie. (PressOne)
• În tranșee, la Spitalul Clinic de Urgență București. (Dilema)
• 9/11. 25 de ani mai târziu. (Films in Frame)
• Cum îmbătrânim într-o Românie tot mai fierbinte. (Scena9)
• O lume incertă nu ar trebui să ne dicteze cum să trăim. (Andreea Roșca)