Noul Hyundai Santa Fe rupe. Internetul în două.
Meșteri în Mașini #100 • Hyundai Santa Fe • Mercedes-AMG GLC 43 și GLC 63 • Skoda Superb • Cum era să-și schimbe Porsche emblema • Povestea mărcii Saab • Teste: BMW i7, Porsche Cayenne S facelift
Meșteri în Mașini este un newsletter produs de Autocritica.ro.
Despre mașinile pe care nu ai voie să le ratezi.
O dată pe săptămână. Conceput și scris de jurnaliștii
Mircea Meșter, Daniel Popescu și Tudor Rus
Meșteri în Mașini #100
23 iulie 2023
Newsletter deblocat de
Meșteri în Mașini îți este oferit de Huf Group, lider mondial în dezvoltarea și producția tehnologiilor moderne analogice și digitale care permit accesul și autorizarea în mașini. În România, Huf Group are 900 de angajați, un centru de producție la Arad și un centru de inginerie la Timișoara.
100 de newslettere: cine și de ce ne citește
Salut, Mircea Meșter aici.
100 de newslettere mai târziu, sărbătorim azi o bornă care părea tare departe atunci când am scris prima ediție a acestui produs editorial săptămânal.
Pe atunci - sincer - habar n-aveam cum va fi primit proiectul Autocritica, baza acestui newsletter. Era 6 martie 2021, lansasem Autocritica de fix o săptămână, newsletter-ul era scris pe atunci doar de mine și începea așa:
Bine ai venit la prima ediție a newsletter-ului unui jurnalist fericit. Newsletter-ul ăsta rămâne între noi, să știi. Este parte integrantă din Autocritica, un proiect prin care vrem să redefinim conceptul de calitate percepută în jurnalismul auto din România.
Fast Forward doi ani și jumătate mai târziu, Autocritica e un proiect bine înfipt în peisajul de profil din România (aproape că nu-mi vine să cred că avem implicit echipă într-un Campionat Mondial FIA), iar newsletter-ul a ajuns azi, as we speak, la 2.555 de abonați adunați bucată cu bucată fără șmecherii și manevre, lucru de care suntem foarte mândri (să ne trăiască apucăturile!). Nu se mai numește Meșter în Mașini, ci - odată cu dezvoltarea sa și cooptarea în echipă a jurnaliștilor Tudor Rus și Daniel Popescu - Meșteri în Mașini. La plural. Avantajul unui nume bun.
Ce nu s-a schimbat e profilul. Structura. Săptămânal, duminică la ora 9, primești pe mail cele mai importante întâmplări din lumea mașinilor. Mestecate deja de noi, ca să nu-ți rămână cabluri greu de digerat printre roțile dințate.
Bineînțeles că există și tradiționala rafală de mulțumiri după 100 de ediții.
În primul rând, le mulțumesc oamenilor care au contribuit la scrierea newsletter-ului. După câteva zeci de ediții în care mi-am căpiat familia (și) sâmbăta, Andrei Știrbu s-a pus cot la cot cu mine și a scris poveștile de aici. Mulțam, Știrbule! După ce Știrbu a plecat la Superspeed ca să-și vadă fața mai degrabă pe video decât pe poze și texte, newsletter-ul s-a transformat într-un efort comun împărțit între mine, Tudor Rus și Daniel Popescu, doi dintre cei mai aplicați și organizați oameni cu care am lucrat. Pe ambii îi puteți citi și pe Autocritica, bineînțeles, iar
produce încă un newsletter denumit Patru Pereți și-n care vorbește tot săptămânal despre blocuri și case și panouri fotovoltaice și alte distracții care fac să nu te plouă. Pe îl vezi în plus în podcastul Autocritica pe Youtube, alături de mine și de Cornel Șocariciu.Le mulțumesc, bineînțeles, celor două companii care au susținut până acum acest demers jurnalistic. Cei de la Michelin au avut încredere în noi încă de la început, iar cei de la Huf Group au continuat începând cu acest tradiția și au dus mai departe povestea. Fără fundamentul pe care ni l-au betonat aceste branduri, acest newsletter nu ar fi existat.
Apoi, în final, vă mulțumim vouă, celor care deschideți newsletter-ul săptămânal, duminică de duminică. 90% dintre cititorii noștri sunt din România, în rest lista de țări care ne găzduiesc cititorii continuă cu Statele Unite (2%), UK (2%), Italia (1%) și Germania (1%).
Gradul de deschidere a newsletter-ului n-a scăzut niciodată, la nicio ediție, sub 42%. Media ultimelor 30 de zile este de 45,24%, iar recordul absolut a fost la newsletter-ul în care anunțam primul hibrid Dacia, cu o rată de deschidere de 64%.
Dacă te roade curiozitatea să vezi ce-i în spatele cortinei, cam așa arată o lună normală (am luat aleatoriu luna februarie a anului 2023) din perspectiva cifrelor:
De ce se citește newsletter-ul Meșter în Mașini? Ne zic chiar cititorii:
Cum de ce? Pentru că mașinile prind suflet când le povestiți voi. Sau le punem noi la suflet datorită modului în care o faceți.
Și să nu uitam de Cars&Roads, aceasta epopee de mașini, cazări, mâncăruri și ce mai pică la îndemână.
Dar pe lângă cele de mai sus există documentarele, poveștile și snoavele din industrie care îmi lărgesc orizontul săptămânal.
Mă bucur că am fost acolo de la primul newsletter trimis și voi rămâne cât vă ține pe voi pasiunea și pe mine gmailul.
La cât mai multe!
(Andrei Grădinaru)
Pentru că mașini.
Și pentru că scrieți cum trebuie despre ele, fără bombasme și "click aici să afli ce face Dacia la anul".
(Lucian Mustață)
Mențiune specială pentru recomandările de la sfârșitul fiecărui newsletter. Îmi place că vă uitați și în jurul vostru și aduceți în față conținut de calitate. Greatness recognizes greatness.
(Cosmin Sabou)
Să ne vedem cu bine la newsletter-ul 1000 :)
Și acum, îi dau legătura lui Tudor, care vă va povesti ce și cum s-a întâmplat cu mașinile în ultimele șapte zile.
În cazul în care nu ești încă abonat la newsletter, te ajută butonul de mai jos. Iar dacă vrei să urli mai departe despre noi și să-ți aduci prietenii aici, punem buton și pentru asta, să-ți fie mai ușor. Mulțumim.
Sfântă Fe(cioară)!
Cam asta a fost reacția predominantă în camerele de socializare ale internetului când Hyundai Santa Fe a apărut în feed-ul oamenilor. Au fost și excepții. Cei mai vocali au fost doctoranzii în Design Industrial, specializarea Automotive, de la cea mai prestigioasă universitate din lume: Facebook.
Aceștia s-au pripit în a „repara” designul original cu stopuri pe placul lor mai repede decât și-au montat unii posesori de Dacia Spring jante de Clio II și scut de protecție făcut la traforaj. Apoi au fost cei care au strigat Defender, Range Rover și Suburban în aceeași propoziție. Cu ei tind să fiu de acord, cred că sunt deja trupe de hip-hop care s-au așezat deja la coadă pe listele de așteptare.
Dar știți care-i chestia în realitate? De-aia n-o să mai poată Hyundai în timp ce va asambla fain-frumos mașina, privind cum profiturile se îngrașă în timp ce savurează o cutie de floricele de porumb și mai trage cu ochiul la câte un comentariu de pe internet. Acolo unde, în caz că nu ați aflat deja, e foarte în regulă, de bun simț și normal să nu ai o părere. Mai ales dacă modifici Dacii Spring în fața blocului.
Ăl Mai Greucean GLC
Mercedes-AMG nu mai e ce-a fost cândva. Duse sunt vremurile în care maeștrii ingineri din Affalterbach își vărsau talentul în siluete suple, joase, veritabile rachete și bolizi cu cilindree de 5,5, 6, 6,3, 6,8 sau chiar 7,3 litri. Nu, nu bolizi din ăia folosiți greșit la știri. Da, da, avem SL nou acum, dezvoltat chiar de Mercedes-AMG, cu fizicul oamenilor din WALL-E.
De când cu SUV-urile, AMG găsești lipit pe caroserii obeze, altele decât cea de G-Class. Ca noul GLC, de exemplu. Bașca, astăzi, pe tine poate scrie AMG chiar dacă sub capotă ai un motor de doi litri. Sigur, Europa e mult mai ciufută azi când vine vorba de emisii și poluare fonică, înțelegem.
Noroc cu electrificarea, că măcar căsuțele din fișa tehnică sunt umplute corespunzător în dreptul puterii și al cuplului. Uite cel mai bun argument: acum ai AMG GLC 43 și AMG GLC 63 S E Performance, dar nu-s cu motoare de 4,3 sau 6,3 litri, cum s-ar putea păcăli unii naivi nostalgici. Din contră, ambele versiuni defilează cu un doi litri turbo cu patru cilindri și sistem mild-hybrid, respectiv plug-in hybrid sub straiele XXL.
GLC 43 are 421 de cai-putere și 500 Newtoni-metru, iar GLC 63 vine cu 680 de cai-putere și 1.020 Newtoni-metru, plus autonomie pur electrică de 12 kilometri, deci ce-ar mai fi de spus despre sunetul de AMG? Primul „face suta” de pe loc în 4,8 secunde, al doilea în 3,5, ajutat de un al doilea motor: electric, așezat pe puntea spate. Cum spuneam, căsuțele din tabel sunt bine burdușite.
Dar unde emblemă nu e, nimic nu e
Orice om greșește în viață, chiar și Porsche.
Săptămâna asta am aflat că deși avea emblema perfectă, inspirată fix din istoria și tradiția orașului Stuttgart, la presiunile dealerilor și managerilor de vânzări, Porsche a fost foarte aproape de a renunța la ea.
Problema, în viziunea celor care cereau o schimbare, era că multitudinea de detalii din logo (calul, coarnele de cerb și culorile) era opusul conceptului de design unitar, simplu, ușor de recunoscut pe stradă sau în trafic. Steaua celor de la Mercedes-Benz sau emblema Volkswagen au fost oferite drept exemple de cum ar trebui să arate, de fapt, logo-ul Porsche.
Compania s-a sesizat și i-a cerut ajutorul lui Hanns Lohrer, omul care s-a ocupat de identitatea de marcă a companiei în anii ’50 și ’60. Ca o paranteză, Lohrer s-a făcut remarcat prin posterele și afișele sale colorate, în care integra inteligent, stilizat, pe lângă automobilele mărcii, simboluri ale statutului social în care posibilii clienți se puteau regăsi: un set de crose de golf, o pușcă de vânătoare, o geantă scumpă, „de firmă”.
Propunerile lui Lohrer pentru noul logo Porsche:
Din fericire, din cabinetul domnului Ferry Porsche s-a decis că logo-ul original (introdus în 1952) era deja suficient de cunoscut pentru a mai fi schimbat atât de brusc și radical.
Deci logo-ul Porsche arată în continuare așa, chiar și după discretul lifting facial pe care l-a primit de curând:
Gala premiilor „Pseudo-Debut”
Forțat de împrejurări și mărci care au nevoie de 3 luni pentru a prezenta un model nou, cu multe teasere, schițe și mai apoi imagini cu prototipuri camuflate însoțite de un minim de specificații tehnice, am inventat premiile „Pseudo-Debut”.
Primul câștigător din istoria galei e Skoda Superb - generație nouă, declinată în două forme: sedan liftback (portbagaj cu hayon) și break. Nu-i întâmplător că aflăm de existența prototipurilor Superb de pre-serie și probele aferente prin care trec la exact o săptămână distanță de la apariția unor imagini similare cu noul Volkswagen Passat. Care va fi doar Variant (break).
Și Passat și Superb au la bază o versiune alungită a platformei MQB. Și locul nașterii e comun: uzina Volkswagen din Bratislava (Slovacia), care, apropo, e singura fabrică de automobile din lume în care sunt puse cap la cap modele de la patru mărci: VW, (Touareg, up! și e-up!), Audi (Q8), Porsche (Cayenne, Cayenne Coupe) și Skoda (Karoq).
Momentan, știm că noul Superb va veni cu propulsie pe benzină, benzină mild-hybrid, diesel și PHEV. Cu 150 până la 265 de cai-putere. Pe alese. Pentru Superb PHEV, autonomia pur electrică este estimată la peste 100 de kilometri - posibilă prin integrarea în sistem a unui baterii de 25,7 kWh. Și cel mai important detaliu: portbagaj de 645 de litri pentru sedan, 690 de litri pentru break. Aici e Superb, de fapt, tatăl lor.
Produsul intern brut
Ultimul raport realizat de Ministerului de Finanțe al Autocriticii conține următoarele.
Povestea mărcii Saab, curmată definitiv în anul 2012. Depănată de Dragoș Băltățeanu cap-coadă, de pe vremea când Saab producea avioane - civile și de luptă.
Tot de la Dragoș aflăm cum e Porsche Cayenne S facelift, un model și așa bine cocoțat în fruntea segmentului din care face parte, cel puțin la capitolul dinamică.
La drum lung, Cayenne S este excepțional. Cu motorul V8 de 4.0 litri ce oferă acum 474 cai putere și 600 Nm, ai resurse mereu la îndemână. Poți rula relaxat în modul Normal, sau poți ascuți răspunsul accelerației selectând Sport cu ajutorul butonului rotativ de pe volan. Suspensia pneumatică este excelentă, menținând caroseria perfect dreaptă indiferent de viraj și de stilul de condus. În oraș, Cayenne este destul de masiv, dar cu un pic de exercițiu vei putea naviga fără probleme chiar și în locurile mai înghesuite.
De pe plaiuri mioritice, Petre Barac raportează după câteva zile cu noul BMW i7.
Cu excepția puținelor zone cu plastic lucios, interiorul este parcă livingul restrâns al unui apartament de lux. Finisaje de foarte bună calitate, materiale atent alese și o cromatică parcă scoasă din manualele de wellbeing.
Absolut impecabilă combinația de piele Merino și lână cașmir pentru scaune, unul dintre principalele puncte de atracție din habitaclu, alături de BMW Theatre Screen, cinematograful dedicat pasagerilor din spate.
Știrile care n-au prins loc în pole position
Electronica noului Porsche 911 GT3 RS, o bijuterie a industriei, explicată cap-coadă. (Road & Track)
Succesorul lui Bugatti Chiron va fi un supercar hibrid cu motor V8 ce urmează să fie dezvăluit în 2024, cu debut pe piață în 2026. (AUTOCRITICA)
Tesla Cybertruck intră în producție. (The Verge)
Nissan a produs 40 de milioane de motoare (inclusiv potentul VR38DETT, de pe actualul GT-R) în uzina din Yokohama, pusă în funcțiune în 1935. (Motor1)
Interiorul noului MINI Cooper Electric. (Car and Driver).
Oamenii încep să se plictisească de tehnologia inutilă din mașinile lor. (The Verge)
Lotus nu o duce bine deloc. (TopGear)
Consum extraurban
Zona de articole fără motoare și roți, dar care te ajută să vezi că-n lume se mai scrie și lent și bine, nu doar repede și prost.
Biblioteca Națională a României urăște cărțile. Sau e incompetentă. (Cultura la dubă)
ChatGPT se prostește pe zi ce trece. (Futurism)
Valurile de caniculă vor schimba și mai mult felul în care muncim. (BBC)
Cum identifici pe cineva care trișează folosind Inteligența Artificială pentru diverse texte, lucrări sau eseuri. (BBC)
Cele mai bune imagini de la Comedy Pet Photography Awards 2023. (The Guardian)
Dacă vrei să te muți în București dar îți este teamă de cutremure și clădiri nesigure, te poate ajuta acest articol. (PressOne)
Partea toxică a Deltei Dunării. (Scena9)