Noul Mercedes-Benz CLA este electric
Meșteri în Mașini #173 • Toate lucrurile importante care s-au întâmplat în lumea auto în săptămâna 10-16 martie 2025.
Newsletter-ul Autocritica (Meșteri în mașini) este un rezumat auto săptămânal scris de trei jurnaliști de profil cu experiență: Mircea Meșter, Tudor Rus și Daniel Popescu. Ai în față un newsletter nepretențios, fără încrengături tehnice și jargon complicat. Scopul e să te țină la curent cu cele mai importante noutăți din lumea mașinilor. Să știi înaintea altora ce roți se mișcă pe lângă tine.
Îl primești duminică dimineață la ora 9 fix.
În pas cu moda
Dacă intri acum pe site-ul Mercedes-Benz, vei găsi șapte modele electrice în configurator. Practic, germanii au încercat să acopere o gamă cât mai variată de segmente, ba chiar au punctat decisiv și la primul lucru pe care îl întreabă oamenii când vine vorba despre o electrică: cât ține bateria?
Imaginea de mai jos arată că, dintre mașinile electrice disponibile în România, Mercedes-Benz EQS este campion cu autonomie de până la 803 kilometri, dar în același timp este undeva în a doua jumătate a clasamentului la puterea maximă de încărcare a bateriei: până la 200 kW. Una caldă, una rece.
Lucrurile sunt însă pe punctul să se schimbe. Germanii au prezentat vineri seară noua generație CLA, care în faza inițială va fi disponibilă doar în versiuni electrice cu baterii care se încarcă cu până la 320 kW. Cum s-a ajuns aici?
Mercedes-Benz a făcut (în sfârșit!) pasul spre utilizarea unei platforme la 800 de volți. Astfel, noul CLA electric folosește un sistem de alimentare cu o tensiune nominală de aproximativ 800 de volți, iar principalul avantaj este o putere (deci o viteză) mai mare de încărcare a bateriei, în acest caz 320 kW.
În prezent, singurii constructori prezenți în Europa care oferă modele electrice cu platforme la 800 de volți sunt Volvo, Porsche, Audi, Hyundai și Kia. Toți ceilalți utilizează în continuare platforme la 400 de volți, care oferă viteze de încărcare de 100 kW - 200 kW, în funcție de implementare, dar e bine de reținut că BMW va veni în acest an pe piață cu propria platformă la 800 de volți.
Două vorbe și despre software. CLA a devenit primul model al mărcii cu sistem de operare dezvoltat integral în regie proprie, iar acesta va controla patru zone ale mașinii: sistemul de infotainment, sistemele de asistență, sistemele pentru confort și sistemele pentru conducere și încărcare.
Noutatea majoră aici vine de la tehnologia chip-to-cloud: în loc ca datele despre sistemele mașinii să fie transmise unor module hardware din mașină care să le trimită mai departe în cloud, datele vor ajunge direct pe serverele Mercedes-Benz, fără intermediari.
Pentru tine, asta înseamnă că Mercedes-Benz va putea oferi actualizări software over-the-air (OTA) pentru întreaga platformă software. Inclusiv, în premieră pentru marcă, update-uri OTA pentru sistemele de asistență.
Pe termen lung, eu unul mă aștept ca chip-to-cloud să joace un rol important în dezvoltarea unor aplicații prin care mașinile să comunice între ele (Vehicle to Vehicle - V2V) și cu infrastructura rutieră (Vehicle to Infrastructure - V2I) printr-un schimb rapid de informații în cloud. Asta înseamnă ca tu să primești notificări în timp real despre producerea unor evenimente importante pe traseu precum apariția poleiului pe carosabil sau un accident în urma căruia ești îndrumat spre o rută alternativă.
De ce ne interesează? Pentru că noul CLA electric marchează numeroase premiere care vor defini gama de electrice Mercedes-Benz în anii care vin, de la noua platformă tehnică Mercedes Modular Architecture (MMA) până la platforma cu tensiune de 800 de volți sau sistemul de operare dezvoltat in-house. Versiunea de bază va avea 272 CP și baterie de 85 kWh cu autonomie de până la 792 de kilometri, în timp ce varianta superioară va avea 353 CP și baterie de 85 kWh cu autonomie de până la 770 de kilometri.
Cât va costa? Mercedes-Benz nu a oferit niciun fel de indiciu cu privire la prețurile de comercializare pentru noul CLA electric. Jurnaliștii de la Bloomberg și Autocar se așteaptă ca prețul de pornire să fie de aproximativ 50.000 de euro, însă astea par mai degrabă două opinii decât o informație obținută pe surse din cadrul constructorului german.
Când o poți cumpăra? Din nou, Mercedes-Benz a omis să ofere informații oficiale pe subiect, așa că apelăm tot la prietenii de la Bloomberg, care afirmă că vânzările vor începe în prima parte a verii. Ceea ce ar înseamna undeva prin luna iunie, însă reține că informația nu este oficială.
Unde se fabrică? Aici e mai simplu. Noul Mercedes-Benz CLA electric se va produce la uzina constructorului din localitatea germană Rastatt situată în sudul Germaniei. Aici se produc deja o gamă variată de modele compacte ale mărcii, inclusiv Clasa A, Clasa B, EQA și SUV-ul GLA. Ceva mai târziu, modelul se va produce și la o uzină din Beijing pentru piața chineză.
Toate detaliile despre design, interior, materiale și alte mici detalii tehnice găsești în articolul dedicat scris de colegul Cornel Șocariciu pe AUTOCRITICA.
La noutăți ni-i greu
1. Toyota a lansat SUV-urile electrice bZ4X facelift și C-HR+
De ce ne pasă: După ce a sosit foarte târziu la petrecere, Toyota nu a rupt gura târgului cu prima sa electrică pe nume bZ4X. Acum au lansat un facelift pentru acest model, cu mici îmbunătățiri tehnice: avem versiuni de 167 CP, 224 CP și 343 CP, baterii de 57,7 kWh și 73,1 kWh, încărcare rapidă cu până la 150 kW și o autonomie de până la 573 de kilometri.
Și nu doar atât: japonezii au lansat încă un SUV electric cu numele C-HR+, care seamănă estetic cu C-HR-ul termic, dar pe dedesubt are mai mult sau mai puțin același pachet tehnic cu bZ4X: versiuni cu 167 CP, 204 CP și 343 CP, baterii de 57,7 kWh și 77 kWh, încărcare rapidă cu până la 150 kW și o autonomie de până la 600 de kilometri.
Nu înțeleg exact de ce Toyota vrea să aibă în gamă două SUV-uri electrice cu pachet tehnic asemănător, dar o să vedem ce și cum la început de 2026, când apare C-HR+. Punctul de reper în segment ar fi Volkswagen ID.4, vândut anul trecut în aproape 65.000 de unități. Până atunci, undeva prin toamnă, va fi disponibil în Europa și noul SUV electric Urban Cruiser prezentat acum trei luni.
2. Noul Subaru Forester, în România de la aproape 41.000 de euro
De ce ne pasă: Pentru că este unul dintre veteranii pieței auto. SUV-ul japonez a ajuns acum la a șasea generație și propune o serie de modificări estetice și un ecran vertical la interior, iar din punct de vedere tehnic există o singură opțiune: motor pe benzină de 2.0 litri cu patru cilindri cu 136 CP, sistem mild-hybrid, cutie automată CVT și tracțiune integrală. Iar Forester are ceva foarte rar în ziua de azi: 8 ani de garanție fără limită de kilometri. Prețurile încep de la 40.850 de euro, însă oferta de lansare include un discount de 5.000 de euro indiferent de echipare.
3. Ford a început livrările lui Puma Gen-E
De ce ne pasă: Pentru că este primul autoturism electric produs în România. Modelul va fi exportat în toată Europa alături de utilitarele electrice E-Transit Courier și E-Tourneo Courier, produse de asemenea la Craiova. Puma Gen-E are un motor electric cu 168 CP și 290 Nm și o baterie cu capacitate netă de 43 kWh care oferă o autonomie de până la 376 de kilometri. Motorul electric este produs în Marea Britanie, iar celulele bateriei sunt produse de sud-coreenii de la SK Group în Ungaria și asamblate la Craiova.
Mențiuni, aplauze amicale și diplome de participare se acordă și următoarelor știri:
Primul teaser cu SUV-ul electric Skoda cu 7 locuri • Producția de mașini de la uzinele din Mioveni și Craiova a scăzut în februarie cu 5% • Porsche a cumpărat divizia Varta care se ocupă cu dezvoltarea și producția de celule cilindrice pentru baterii Li-Ion de înaltă performanță • Lamborghini a anunțat că primul său model electric va avea până la 2.000 CP și platformă la 980 de volți, însă lansarea este programată abia peste 4 ani • Versiunea de top a SUV-ului electric Kia EV6 facelift este disponibilă acum și în România: EV6 GT facelift are un preț de pornire de 73.300 de euro • Piloții Tudor Tudurachi și Sergiu Nicolae formează prima echipă 100% românească în Campionatul GT4 European Series 2025. Sezonul de 6 etape începe în aprilie și va fi transmis în direct pe posturile Prima Sport.
Pont: ca să ajungi mai repede la știrile de peste săptămână, poți da cu încredere follow paginilor Autocritica pe Instagram și pe Facebook. Feed-ul din Social Media e secțiunea noastră de facto de știri și o facem cât se poate de profi, fără clickbait și alte tehnici imbecile.
Numărul lui Adam: 1.000
În timp ce constructorii auto din Europa încep să introducă platforme la 800 de volți, chinezii de la BYD se pregătesc să lanseze o platformă la 1.000 de volți și o stație de încărcare de 1.000 kW. Da, ai citit bine.
Într-o invitație de presă publicată pe rețeaua de socializare chineză Weibo (un fel de Twitter / Threads / Substack Notes), BYD a anunțat că organizează un eveniment luni, 17 martie, la sediul din Shenzhen.
În cadrul evenimentului, BYD va prezenta o platformă la 1.000 de volți și o stație de încărcare de 1.000 kW despre care susține că „va permite încărcarea unei mașini electrice la fel de rapid ca alimentarera cu carburant a unei mașini termice”.
Sigur, trebuie să așteptăm un pic pentru a înțelege dacă marketingul din invitație se „pupă” cu realitatea din teren. Și oricum, ceva îmi spune că în România nu vor exista prea curând stații de 1.000 kW din simplul motiv că „nu duce” rețeaua de electricitate.
Infrastructura-vura
Asociația Pro Infrastructura a anunțat că încep lucrările pe segmentul Nord 1 al Austrăzii A0, adică autostrada de centură a Bucureștiului.
Cei 17,5 kilometri dintre Bâcu și Corbeanca nu sunt chiar o bagatelă. Avem două noduri rutiere, cu DN7 și DN1A, două pasaje foarte lungi pe A0 peste calea ferată și un pasaj lung pe DN1A peste A0, la care se adaugă alte 6 structuri mai mici, pe sau peste A0. Plus două spații de servicii și un Centru de Întreținere și Coordonare.
Aceasta va fi ultima secțiune de A0 în lucru, iar constructorul susține că va fi gata până la finalul anului 2026, ceea ce ar însemna că tot atunci vei putea circula pe toți cei aproximativ 100 de kilometri ai autostrăzii A0. Adică vom avea în sfârșit o autostradă de centură cap-coadă.
Vrăji, vrăjeli și prăjeli
Am trăit s-o văd și p-asta: președintele Statelor Unite a jucat timp de 30 de minute rolul unui dealer/influencer Tesla. Donald Trump i-a încurajat pe americani să cumpere mașini electrice Tesla ca reacție la acțiunile globale de boicot împotriva mărcii după ce Elon Musk a luat-o grav pe ulei. Ba chiar a spus că va cumpăra personal o Tesla care va fi utilizată de angajații de la Casa Albă.
Părțile cu adevărat amuzante vin abia acum. În primul rând, potrivit legii federale Former Presidents Act din 1958, foștii președinți americani, adică inclusiv Trump, nu au dreptul să conducă mașini pe drumuri publice după ce părăsesc Casa Albă. În al doilea rând, Trump a semnat în februarie un ordin executiv prin care a scos din uz toate cele peste 8.000 de stații de încărcare disponibile la clădirile deținute de statul american.
Autocritica rațiunii pure
Mircea Meșter a zburat în Suedia, a traversat un pic Finlanda și a ajuns în cele din urmă în Norvegia. Ce-a făcut acolo? A căutat cea mai nordică stație rapidă de încărcare din lume la volanul lui Porsche Taycan și Macan electric.
Sunt în Mehamn, un sat de 700 de suflete aflat în vârful absolut al hărții europene, pe o peninsulă (Nordkinn) care se întinde în Marea Barents, deci în Oceanul Arctic, ca o palmă cu degetele desfăcute. Nordkapp, punctul terminus al Peninsulei Scandinave și numele care fură atenția tuturor la nivel de marketing, e vârful nordic al unei insule (Magerøya) situată tot aici, la o aruncătură de undiță. Sau cel puțin așa mi se părea acasă, când analizam superficial drumurile pe care urma să le calc în aventura asta. Nimic nu-i aproape în Peninsula Scandinavă. Ești cel puțin simpatic dacă crezi asta.
Între timp, Tudor Rus ne delectează creierul cu două povești. Uite ce scrie despre Amphicar, primul automobil amfibiu civil de serie:
Nu totul era lapte și miere cu Amphicar, în ciuda celor propovăduite de broșurile entuziaste. Un prim aspect care a lucrat împotriva primului automobil amfibiu civil vândut în serie: puțini își puteau permite unul, mai ales că Amphicar nu era genul de mașină pentru toată familia; unde mai pui că n-au existat decât caroserii decapotabile. Al doilea ținea de întreținere: Amphicar necesita vizite dese și foarte dese în service. De exemplu, după cinci ore petrecute în apă, punctele sensibile (13 la număr) trebuiau unse. Nici accesul la aceste puncte nu era ușor: operațiunea se făcea cu mașina ridicată și cu scaunele din spate îndepărtate.
Dar și despre scurta viață a circuitului Brooklands:
Dacă ne uităm în urmă și comparăm cu prezentul, bogații de atunci erau, la fel ca azi, dornici de a-și etala mașinile și talentul la condus. Doar că locurile erau foarte limitate, fiindcă nu existau circuite, iar limitele de viteză pe drumurile publice le cam puneau bețe-n roate. Vă sună cunoscut? Și acum intervine soluția propusă de soții Locke King: „construim noi un circuit, pe proprietatea noastră, cu banii noștri.
Și o altă poveste vine de la Cornel Șocariciu: 75 de ani de Volkswagen Transporter.
Într-o Europă puternic afectată de Al Doilea Război Mondial, națiunile încercau să-și revină în ritm propriu. La începutul anilor ’50, mijloacele de transport pentru familii (turismele cum le-ar spune astăzi făuritorii de statistici) erau deja pe liniile de asamblare în mai toate statele în care industria auto fusese o forță. Și totuși, din tot acest acest peisaj cam lipseau utilitarele. Asinii care să repună economiile în mișcare.
Și avem, desigur, și un test. De data asta a fost rândul lui Cupra Temerar, care l-a primit la bord pe Constantin Ciobanu.
Una din calitățile acestei mașini este modul plăcut în care se conduce. Și o bună parte din „vină” îi aparține modului în care motorul face echipă cu unitatea DSG. Este o mașină plăcută din spatele volanului, una care implică șoferul. Dacă este să privesc comparativ acest model, modul în care este setat, cu alte SUV-uri din grupul VAG construite pe aceeași platformă, categoric votul meu se duce spre Terramar.
Recomandare de seamă
Segmentul newsletterelor locale este în creștere de ceva timp, iar unul dintre cele care au răsărit recent pe Substack este . Scris de , în prezent jurnalist la postul de televiziune Euronews, #București apare în fiecare zi de joi și îți oferă o retrospectivă a celor mai interesante evenimente din Capitală din ultima săptămână într-un format concis și ușor de parcurs. În plus, ai câteva recomandări pentru weekend, indiferent că este vorba despre un eveniment cultural sau o competiție sportivă.
Ce-am mai luat pe parbriz săptămâna asta
Adevărul este că trecuse cam mult timp de la ultimul incident cu Pasajul Unirii din București. Așa că șoferul unei cisterne încărcată cu GPL a vrut să treacă prin pasaj, doar că s-a oprit într-una dintre porțile de gabarit înainte să-și îndeplinească obiectivul.
Desigur, șoferul a ignorat cu succes indicatoarele care informează că este interzisă circulația prin pasaj pentru vehiculele care transportă materiale inflamabile și au înălțimea peste 3,5 metri.
Consum extraurban
Cine se teme de lupii României? (Scena9)
Infografic: Cum își împart femeile și bărbații tortul oportunităților în economie. (Panorama)
Falimentul României comuniste: noiembrie 1981. (PressOne)
Mărturii din interiorul ASF: intervenții politice, controale sabotate și angajări pe pile. (Recorder)
Flota gri a Rusiei, cea mai nouă amenințare pentru apele globale. (Mindcraft Stories)