Propuneri Rabla 2025: mai mulți bani pentru electrice
Meșteri în Mașini #167 • Toate lucrurile importante care s-au întâmplat în lumea auto în săptămâna 27 ianuarie - 2 februarie 2025.
Newsletter-ul Autocritica (Meșteri în mașini) este un rezumat auto săptămânal scris de trei jurnaliști de profil cu experiență: Mircea Meșter, Tudor Rus și Daniel Popescu. Ai în față un newsletter nepretențios, fără încrengături tehnice și jargon complicat. Scopul e să te țină la curent cu cele mai importante noutăți din lumea mașinilor. Să știi înaintea altora ce roți se mișcă pe lângă tine.
Îl primești duminică dimineață la ora 9 fix.
Cine dă mai mult?
Mircea Fechet, ministrul Mediului, a oferit în această săptămână primele detalii despre programul Rabla 2025. E bine să reții că pentru moment vorbim doar despre propuneri și că forma finală a programului nu este încă definitivată.
Ca să înțelegem mai ușor rațiunea propunerilor este bine să avem în fața ochilor graficul de mai jos, care din perspectiva programului Rabla oferă informații importante despre înmatriculările de mașini diesel și mașini electrice.
Prima propunere făcută de Fechet este ca mașinile diesel să nu mai fie eligibile pentru programul Rabla. Graficul de mai sus arată că anul trecut înmatriculările de mașini diesel au crescut în România cu 15%, însă nu avem date concrete despre câte dintre acestea au fost cumpărate prin Rabla.
Probabil că această creștere cu 15% l-a determinat pe Fechet să propună eliminarea motorizărilor diesel din Rabla. Doar că mașinile diesel au avut oricum o cotă de piață mică (12%) comparativ cu mașinile pe benzină (32%) și mașinile hibride (39%), care în cea mai mare parte au tot motoare pe benzină.
Oricum, în 2025 rar mai găsești motoare diesel pe subcompacte și compacte, așa că eliminarea diesel din Rabla nu va avea un impact major pentru potențialii clienți.
A doua propunere făcută de Fechet este creșterea bonusului pentru cumpărarea de mașini electrice. Și asta pentru că înmatriculările de mașini electrice au scăzut anul trecut cu 32%, cel mai mare procent în rândul statelor din Uniunea Europeană. Una dintre explicații este fără îndoială înjumătățirea bonusului de la echivalentul a circa 10.000 de euro la 5.000 de euro.
Pe de o parte, Fechet a menționat că valoarea bonusului ar putea crește la 6.000 de euro sau 7.000 de euro, în timp ce Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) dă mai mult (că nu dă de la ea) și propune un bonus de 8.500 de euro.
Valoarea optimă a bonusului depinde de mai mulți factori, iar unul dintre ei este bugetul total al programului: practic, trebuie să găsești un echilibru între o valoare suficient de mare a bonusului pentru a fi atractivă pentru cumpărători și o valoare suficient de mică pentru a permite unui număr cât mai mare de cumpărători să acceseze bonusul.
Anul trecut a fost un dezechilibru major: bugetul de circa 200 de milioane de euro ar fi permis înmatricularea a 40.000 de mașini electrice prin programul Rabla Plus, însă în practică s-au înmatriculat mai puțin de 10.000, adică mai puțin de un sfert din potențialul maxim. Fac abstracție de mașinile plug-in hybrid pentru a nu complica și mai mult calculele.
Mai există o problemă pe care ministrul Fechet nu a abordat-o în niciun fel până acum: vor fi eligibile pentru programul Rabla mașinile electrice produse în China?
E greu de identificat soluția optimă aici, pentru că fix 33% dintre mașinile electrice înmatriculate anul trecut în România au fost Dacia Spring. Iar modelul de oraș - produs în China, remember? - are potențialul să-și mărească vânzările în 2025 pentru că în decembrie au început livrările „în masă” pentru Spring facelift.
Pe de altă parte, în 2025 își vor face apariția în showroom-uri tot mai multe mașini electrice produse în China, iar unele dintre ele vor avea prețuri apropiate de Dacia Spring. Sigur, se poate face o „românească”: scrii în ghid că mașinile electrice produse în China nu sunt eligibile pentru Rabla, cu excepția celor comercializate de brand-urile care produc mașini în România. Dar probabil că varianta finală va fi absența unei interziceri, inclusiv cu argumentul că Uniunea Europeană a impus taxe pentru mașinile electrice produse în statul asiatic.
Apropo de Uniunea Europeană, la nivelul continentului au apărut propuneri pentru lansarea unui program european de bonusuri pentru cumpărarea de mașini electrice. Greu de spus dacă și când va fi implementat, însă un astfel de program ar putea funcționa probabil complementar programului Rabla.
Ministrul Fechet spunea că detaliile programului Rabla vor fi stabilite oficial după adoptarea bugetului de stat. Ei bine, Guvernul a adoptat bugetul de stat în 1 februarie, astfel că acum pot începe calculele pentru stabilirea bonusurilor. Te ținem la curent în edițiile viitoare ale newsletterului, așă că n-ar fi rău să te abonezi dacă nu ai făcut-o până acum:
La noutăți ni-i greu
1. Conducerea unei mașini sub influența substanțelor psihoactive va fi considerată infracțiune doar dacă se demonstrează printr-o expertiză că substanțele respective au afectat capacitatea de a conduce.
De ce ne pasă: Decizia a fost anunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), devine obligatorie imediat după publicarea în Monitorul Oficial și corectează o lacună legislativă. Criminologul Vlad Zaha afirmă că aparatele utilizate de polițiști detectează cantități infime din substanțe psihoactive inclusiv în cazul persoanelor care urmează anumite tratamente medicale sau au trecut recent printr-o anestezie. Datorită deciziei ÎCCJ, autoritățile nu vor mai considera că astfel de persoane sub tratament medical au comis o infracțiune. În ciuda acestor argumente, mai mulți parlamentari au depus deja un proiect de lege prin care simpla detectare a unor substanțe psihoactive în sânge va fi considerată infracțiune și va fi pedepsită cu închisoarea.
2. Tesla Model Y facelift este disponibil în România
De ce ne pasă: La doar câteva săptămâni de la prezentarea oficială, Tesla Model Y facelift poate fi comandat și pe piața din România. Așa cum ne-au obișnuit tot mai mulți producători în ultima vreme, Model Y facelift este disponibil pentru început doar într-o versiune echipată complet care se numește Launch Series și are un preț de pornire de 60.990 de euro. În banii ăștia intră două motoare electrice cu 444 CP și o baterie de 78,4 kWh cu autonomie de până la 568 de kilometri.
3. Facelift pentru SUV-ul electric BMW iX
De ce ne pasă: iX este cel mai mare și mai tehnologizat model electric BMW, iar faceliftul care începe de la aproape 82.000 de euro vine cu o serie de noutăți. Mie mi-au atras atenția noutățile anunțate pentru autonomie: versiunea xDrive60 cu 544 CP are o baterie cu capacitate netă de 109,1 kW și oferă o autonomie WLTP de până la 701 kilometri. E un prag psihologic care a fost depășit prin reducerea consumului cu peste 8% în urma unor modificări la electronica de putere și la reglajul fin al rulmenților.
4. Volvo îmbunătățește sistemul de infotainment
De ce ne pasă: Alături de Renault, Volvo este unul dintre constructorii care a implementat cel mai bine sistemul de operare Android Automotive de la Google. Suedezii fac încă un pas înainte și anunță o nouă generație a sistemului de infotainment Volvo Car UX: aplicațiile utilizate frecvent precum Google Maps sau Phone sunt integrate pe ecranul principal pentru acces mai rapid, iar sistemul de navigație afișat pe instrumentarul digital de bord este mai mare.
5. Volkswagen negociază cu producători chinezi vânzarea a două uzine din Germania
De ce ne pasă: Nu doar că ne pasă, dar ne și doare, pentru că o astfel de știre ar fi fost inimaginabilă cu numai câțiva ani în urmă. Confruntată cu perspectiva de a închide uzinele de la Dresda și Osnabrück în 2025 pe fondul scăderii vânzărilor, germanii susțin deschis că „este un semn bun că producătorii chinezi vor să investească în Europa”.
E semn bun în sensul că Volkswagen ar putea obține, spun specialiștii, între 200 și 600 de milioane de euro pentru cele două uzine. E semn bun și pentru producătorii chinezi care pot „fenta” astfel taxele impuse Uniunea Europeană pentru mașinile electrice produse în China. Apropo de asta, știai că BMW s-a alăturat constructorilor chinezi BYD, Geely și SAIC în procesul intentat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) împotriva acestor taxe de import?
Mențiuni, aplauze amicale și diplome de participare se acordă și următoarelor știri:
Renault a prezentat noul concept electric Filante Record 2025, gândit ca un laborator pe roți cu care vrea să stabilească un record de eficiență și de autonomie • BMW a publicat primele imagini și detalii cu noul M3 CS Touring de 550 CP • Un Porsche Taycan GTS a primit titlul Guinness World Records pentru cel mai lung derapaj controlat pe gheață al unui vehicul electric • Livrările lui Citroen C3 Aircross încep în luna martie • Ford va concura în clasa Hypercar a Campionatului Mondial de Anduranță începând din 2027.
Pont: ca să ajungi mai repede la știrile de peste săptămână, poți da cu încredere follow paginilor Autocritica pe Instagram și pe Facebook. Feed-ul din Social Media e secțiunea noastră de facto de știri și o facem cât se poate de profi, fără clickbait și alte tehnici imbecile.
Numărul lui Adam
Nu avem un număr, avem mai multe. Așa se prezintă clasamentul celor mai mari constructori auto din lume în 2024 în funcție de vânzările la nivel global. N-o să comentez cum a rămas Toyota cel mai mare productor auto pentru al cincilea an consecutiv și nici motivele pentru care Grupul Stellantis nu a reușit să prindă podiumul deși are „doar” 14 mărci în portofoliu.
O să zic doar că toți cei trei mari constructori au înregistrat vânzări în scădere la nivel global în 2024 comparativ cu 2023, un semnal sugestiv că industria auto se confruntă cu o serie de probleme structurale. Undeva prin birourile BYD din Shenzhen cred că s-au deschis niște sticle de șampanie.
Infrastructura-vura
Vestea săptămânii pentru infrastructura rutieră din România este că au început oficial lucrările la cel mai scump și cel mai complex segment de autostradă din România. Da, mă refer la Cornetu - Tigveni, segmentul de mijloc al autostrăzii Sibiu - Pitești.
Pentru că se construiește prin munți, segmentul ăsta de 37,4 kilometri va avea un tunel cu o lungime de 1,7 kilometri și 96 de poduri și viaducte, dar și un ecoduct pentru animale în zona localității Călimănești. Valoarea totală a proiectului este de 5,3 miliarde de lei, adică peste un miliard de euro.
Și acum veștile proaste: în contract, termenul de execuție este de 3 ani și 9 luni, iar Ministerul Transporturilor susține că obiectivul este să circulăm pe acest segment din 1 decembrie 2028. Având în vedere complexitatea lucrării, Asociația Pro Infrastructură estima anterior că un termen de execuție mai realist este de 7 ani. Ceea ce ne duce mai degrabă spre anul 2032. Și asta dacă nu vor fi probleme cu finanțarea, desigur.
Ah, încă o chestie: contractul de execuție a fost atribuit în august 2022 și prevedea ca proiectarea să dureze 12 luni. În realitate a durat doi ani și 5 luni.
Vrăji, vrăjeli și prăjeli
La conferința online de prezentare a rezultatelor financiare Tesla pe anul 2024, Elon Musk a declarat că „suntem încă pe drumul cel bun pentru a lansa un model mai accesibil în prima jumătate a anului 2025”.
Nu știm alte detalii, însă știm că Tesla a anulat proiectul pentru un Model 2 după ce Musk a declarat că un model cu un preț de pornire de 25.000 de dolari este „inutil”. Rămâne de văzut ce înseamnă „accesibil” în viziunea lui Musk și, mai ales, dacă e vorba de un model complet nou sau mai degrabă de o versiune mai ieftină de Model 3.
În aceeași conferință, Musk a declarat că Tesla va lansa în Austin în iunie 2025 „un serviciu de ride-hailing cu mașini autonome”. Omul se referă la mașini autonome fără șofer, în care nu se află nimeni la volan.
Un astfel de serviciu este Waymo One, dezvoltat de Waymo, companie deținută de Google, și operat cu versiuni autonome de Jaguar I-Pace. Waymo One este disponibil în anumite zone din Phoenix, San Francisco și Los Angeles, iar mașinile au parcurs deja peste 32 de milioane de kilometri pe drumuri publice. Deci se poate. Rămâne de văzut dacă poate și Musk.
În altă ordine de idei, uite un clip de 10 minute despre ce vrea Elon Musk în Europa.
Autocritica rațiunii pure
Acel BMW iX care merge până la 701 kilometri între două prize ocupă locul 5 într-un top al mașinilor electrice cu cele mai bune valori de autonomie de pe piața din România. Știu asta pentru că am citit articolul scris de colegul Cornel Șocariciu, care a „săpat” bine prin datele tehnice pentru a identifica toate modelele cu peste 600 de kilometri autonomie.
Așa cum probabil intuiești, toate valorile pe care le vei citi vor fi cele oficiale, comunicate de producător în urma testelor de omologare. Mi-ar fi imposibil să vorbesc despre se întâmplă “la -20 de grade Celsius înzăpeziți în coloană pe Valea Prahovei”. Bine, nici n-ar fi relevant, dar discuția asta se încadrează, din nou, la o altă categorie.
Clasamentul complet este aici.
Același Cornel a pregătit un raport amănunțit despre cum a fost primul an cu Tesla Model 3 Highland.
În cei aproape 27.000 de kilometri pe care i-am făcut în ultimul an, consumul mediu afișat a fost de 15 kWh/100 de kilometri. Bun, foarte bun. Cât m-a costat încărcatul în toată această perioadă? 5.700 de lei. Menționez că aproape 65% din numărul de kilometri pe care i-am parcurs au fost făcuți cu energie încărcată acasă, deci un preț de 0,79 lei/kWh, iar pentru restul am plătit, în medie, 2,5 lei/kWh. Dacă vrei s-o pui și sub altă formă, fiecare kilometru parcurs a costat 0,21 lei.
Subsemnatul și-a petrecut câteva zile prin rapoartele de înmatriculări din România și din Europa.
În urma creșterii puternice din luna decembrie, piața auto din România a încheiat anul 2024 cu peste 151.000 de unități înmatriculate, corespunzător unei creșteri cu 4,5% comparativ cu anul 2023, și a înregistrat al treilea an consecutiv de creștere. Cu toate acestea, piața auto locală mai are de recuperat aproximativ 10.000 de unități pentru a ajunge la nivelul record stabilit în 2019, ultimul an pre-pandemic. Astfel, înmatriculările din 2024 au fost cu circa 6% mai mici comparativ 2019.
Toate cele 20 de grafice despre piața auto în 2024 sunt aici.
Între timp, Constantin Ciobanu a testat Cupra Formentor.
Principala noutate este că electrificarea face bine, nu rău. Iar esențial, în acest caz, este că suportul pe care îl primește motorul termic de la cel electric ajută la o relaxare a cutiei. Electrificarea contribuie la o reducere a numărului de trepte schimbate de cutie și ajută la un stil de conducere mai relaxat, mai fluid. Nu te mai intersectezi cu micile goluri de putere cauzate de efervescența unității DSG.
Același Cornel a petrecut câteva zile în dreapta din postura de copilot al echipajului AUTOCRITICA Squad în Eco Raliul Sudiei, etapă-test pentru noul sezon din Cupa Mondială FIA de Regularitate cu Mașini Electrice.
Deși am ceva experiență în dreapta, cele mai mari emoții le am pe drumul spre prima probă. E normal. Încerc să-mi intru în ritm, să mă asigur că n-am uitat nimic vital, că notițele din roadbook sunt făcute și că aparatul pe care îl folosim să parcurgem probele speciale funcționează corect. Dacă aș avea un LED legat de scoarță, probabil că l-aș face să pâlpâie la câte îmi trec prin minte în acele momente.
Cum au reușit Mircea Meșter și Cornel să se întoarcă acasă cu un podium citești aici.
Recomandare de seamă
De multe ori e greu să alegi următoarea carte cu care să-ți hrănești mintea, mai ales că cele mai multe prezentări oficiale lasă senzația că urmează să citești o adevărată capodoperă chiar și atunci când nu e cazul. Așa că dacă vrei să citești recenzii pe bune despre titluri mai vechi și mai noi, de ficțiune și non-ficțiune, îți recomand newsletterul scris de . Sigur, este subiectiv și are o aplecare spre genurile fantasy, thriller, SF și psihologie, însă textele ei te ajută să înțelegi cu ce rămânem, de fapt, după ce citim o carte bună. Și totul fără spoilere, desigur.
Ce-am mai luat pe parbriz săptămâna asta
Un pic de vopsea roșie, la propriu.
Consum extraurban
Ce este, de unde vine și, mai ales, încotro se îndreaptă DeepSeek, noua „Inteligență Artificială made in China”. (PressOne)
Filmul unei tamponări năucitoare între cetățean și stat: ce am descoperit după ce am plătit o amendă de circulație. (Panorama)
Cazul Nvidia pe bursa americană într-o lectură de 60 de minute. (Jeffrey Emanuel)
Cum și-a traumatizat Bill Gates părinții. (Wired)
Un nou început? Condițiile necesare pentru apariția vieții, descoperite pe un asteroid care ar putea lovi Pământul în anul 2182. (Astrobiology)
Salve, minunati mesteri. Interesant newsletter-ul....citesc chestii pe care nu le vad scrise asa de clar pe alte surse. Si asta e o chestie importanta.
Intrebare: Antitrustul italian a iniziat o procedura impotriva a 4 producatori de masini in ceea ce priveste comunicarea catre consumatori a detaliilor pe partea electrica (consum, autonomie, etc). Ce stiti despre asta? Multumesc.
Violeta