Salonul Auto de la Shanghai: noutățile relevante pentru Europa
Meșteri în Mașini #179 • Toate lucrurile importante care s-au întâmplat în lumea auto în săptămâna 21-27 aprilie 2025.
Newsletter-ul Autocritica (Meșteri în mașini) este un rezumat auto săptămânal scris de trei jurnaliști de profil cu experiență: Mircea Meșter, Tudor Rus și Daniel Popescu. Ai în față un newsletter nepretențios, fără încrengături tehnice și jargon complicat. Scopul e să te țină la curent cu cele mai importante noutăți din lumea mașinilor. Să știi înaintea altora ce roți se mișcă pe lângă tine.
Îl primești duminică dimineață la ora 9 fix.
Ce tehnologii vin din China
Acum 15-20 ani, saloanele auto europene erau împânzite de „jurnaliști” chinezi înarmați cu camere foto care pozau o mașină din absolut toate unghiurile posibile, iar uneori îi vedeai în genunchi pentru că pozau inclusiv podeaua mașinii. Miliardele de poze care ajungeau pe serverele din China erau apoi transformate în niște imitații ieftine de proastă calitate ale mașinilor europene.
Anii au trecut, iar industria auto chineză a progresat semnificativ. Nu neapărat din punct de vedere stilistic, cât mai ales din punct de vedere al tehnologiilor pentru mașini electrice. Așa se face că Salonul Auto de la Shanghai a devenit unul dintre cele mai importante evenimente din industria auto. O spun inclusiv constructorii europeni și japonezi, care au fost prezenți în masă la Shanghai pentru a prezenta concepte și modele în premieră mondială, pe lângă lansările zecilor de producători chinezi.
N-o să-ți povestesc aici despre lansările dedicate pieței din China, că n-are niciun sens. În schimb, îți prezint pe scurt câteva tehnologii prezentate la Shanghai care vor ajunge mai devreme sau mai târziu și în Europa.
Bateria Sodiu-Ion de la CATL
Chinezii de la CATL, cel mai mare producător de baterii pentru mașini electrice din lume, au anunțat că în decembrie 2025 vor începe producția de serie pentru baterii Sodiu-Ion. Prima baterie Sodiu-Ion va avea o densitate de energie de 175 Wh/kg, mai mică decât bateriile Li-Ion de tip NMC (270 Wh/kg) și bateriile Li-Ion de tip LFP (190 Wh/kg). Asta înseamnă că o baterie Sodiu-Ion va fi cu circa 50% mai grea decât o baterie Li-Ion NMC de aceeași capacitate și cu vreo 8% mai grea decât o baterie Li-Ion LFP.
Unul dintre avantajele bateriei Sodiu-Ion este că va reține 90% din capacitate inclusiv la temperaturi extreme de până la -40 de grade Celsius și, respectiv, până la +70 de grade Celsius, astfel că va avea o „plajă” optimă de operare mai generoasă comparativ cu bateriile Li-Ion. De asemenea, bateria Sodiu-Ion va avea parametri optimi de funcționare timp de circa 10.000 de cicluri complete de încărcare-descărcare, de vreo două ori mai multe decât o baterie Li-Ion.
CATL consideră că, prin prisma densității reduse de energie, bateriile Sodiu-Ion vor reprezenta o alternativă doar pentru bateriile LFP. Mă aștept să le văd în special pe modele de oraș și pe subcompacte, mai puțin pe modele compacte și cu atât mai puțin pe modele din segmente superioare.
În caz că există dubii, principalul argument în favoarea bateriilor Sodiu-Ion este utilizarea sodiului ca materie primă în loc de litiu. Sodiul este al șaselea cel mai abundent element de pe Pământ, în timp ce 50% din rezervele globale de litiu se află în Argentina, Bolivia și Chile.
Despre primele prototipuri de baterii Sodiu-Ion am scris pe larg acum 4 ani pe AUTOCRITICA într-un articol în care menționam două dezavantaje majore ale tehnologiei. Între timp, a mai rămas doar unul: densitatea scăzută de energie.
Stații de încărcare de până la 1.500 kW
La jumătatea lunii martie, constructorul chinez BYD a prezentat o stație de încărcare pentru mașini electrice cu o putere de încărcare de 1.000 kW. Între timp, la Shanghai, constructorul chinez Zeekr a prezentat o stație de încărcare de 1.200 kW, iar Huawei a dezvăluit o stație de încărcare de 1.500 kW.
În prezent nu există nicio mașină electrică în lume cu o baterie care să suporte astfel de puteri de încărcare, nici măcar în China. Și totuși, tot la Salonul Auto de la Shanghai, CATL a prezentat propotipul unei baterii Li-Ion de tip LFP care suportă puteri de încărcare de până la 1.300 kW, cu mențiunea că puterea medie de încărcare va fi de circa 830 kW.
Ce este important de reținut din paragrafele de mai sus este că, mai devreme sau mai târziu, bateriile și stațiile cu puteri de încărcare de peste 1.000 kW vor ajunge și în Europa. Pentru moment, IONITY, una dintre cele mai mari rețele de stații de încărcare din Europa, a prezentat în săptămâna Salonului Auto de la Shanghai o stație de încărcare cu putere de până la 600 kW.
Și chiar și stația asta de la IONITY este peste puterile celor mai performante mașini electrice actuale, care sunt capabile să „tragă” energie electrică din stații cu more or less 300 kW. De exemplu, Porsche Taycan încarcă bateria cu cel mult 320 kW.
În practică, introducerea treptată a bateriilor și stațiilor cu puteri de încărcare de peste 1.000 kW va avea ca efect direct reducerea semnificativă a timpilor de încărcare, care oricum sunt la valori mai mult decât decente și în prezent. Cel mai bun exemplu este EUROCHARGE, turul european cu mașini electrice de la București la Lisabona realizat anul trecut de AUTOCRITICA, în cadrul căruia Porsche Taycan a petrecut în general doar 20-25 de minute la stațiile IONITY de 350 kW. Calculează tu cât o să stai la încărcat la o stație cu o putere de 1.000 kW.
Renașterea hibrizilor: plug-in hybrid și range-extender
Până nu demult, constructorii europeni au fost „all-in” pe mașinile electrice, „încurajați” inclusiv de decizia Uniunii Europene de a interzice vânzările de mașini cu motoare termice în 2035, decizie care mă aștept să fie amânată.
Scăderea ușoară vânzărilor de electrice în 2024, media de emisii de dioxid de carbon mai dură și ofensiva constructorilor chinezi cu modele electrice accesibile au determinat producătorii europeni să se adapteze.
Una dintre strategiile pentru reducerea emisiilor la nivel de gamă este lansarea unor versiuni plug-in hybrid pentru modele care anterior erau disponibile doar în variante cel mult hibride, fără încărcare la priză. În plus, publicația Automotive News susține că inclusiv BYD a decis să lanseze în Europa mai multe modele plug-in hybrid, în special în țările în care cota de piață a mașinilor electrice este redusă.
Strategia asta începe să dea deja roade: în luna martie, europenii au înmatriculat mai multe mașini plug-in hybrid decât mașini diesel, ceea ce reprezintă (dacă nu mă înșel) o premieră.
O altă strategie este hibridizarea mașinilor electrice. De exemplu, tot la Salonul Auto de la Shanghai, Horse Powertrain, adică producătorul de motoare termice deținut de Grupul Renault, Geely și Aramco și care operează inclusiv Uzina Mecanică Mioveni, a prezentat Future Hybrid Concept: un ansamblu care integrează într-un singur pachet un motor termic, un motor electric și o transmisie.
Ce înseamnă asta? Constructorii auto cu platforme dedicate exclusiv mașinilor electrice vor putea lansa versiuni hibride pentru un model electric prin adoptarea soluției tehnice de la Horse Powertrain, fără să fie nevoiți să modifice platforma tehnică, ceea ce se traduce prin reducerea costurilor de dezvoltare. Gândește-te, de exemplu, la platforma MEB a Grupului Volkswagen, utilizată doar pentru modele electrice precum cele din gama Volkswagen ID, Skoda Elroq sau chiar Ford Capri.
O altă metodă de hibridizare a mașinilor electrice este revitalizarea tehnologiei range-extender, de care am auzit prima oară în 2010, la prezentarea Chevrolet Volt. Cunoscută și sub acronimele EREV (Extended-Range Electric Vehicles) sau REEV (Range-Extended Electric Vehicles), tehnologia presupune integrarea unui motor termic pe o mașină electrică. Motorul termic are unicul rol de a funcționa ca un generator care transformă carburantul în energie electrică și o transferă apoi în baterie pentru a crește astfel autonomia. Practic, motorul termic nu învârte niciodată roțile mașinii.
Chiar dacă părea uitată undeva prin muzee, tehnologia este revitalizată în prezent de constructorii chinezi și, potențial, europeni. La noi este deja disponibilă pe SUV-ul electric Leapmotor C10 REEV, iar Grupul Volkswagen a confirmat la Shanghai că analizează posibilitatea de a introduce versiuni cu range-extender în Europa. „Poate fi o tehnologie atractivă pentru Europa”, au fost cuvintele CEO-ului Oliver Blume.
La noutăți ni-i greu
1. Noua generație Lexus ES va avea versiuni termice și electrice
De ce ne pasă: Într-o lume dominată de SUV-uri, sedanurile sunt departe de gloria de altă-dată, dar mărcile japoneze se încăpățânează să le ofere inclusiv în Europa. Iar dacă Mazda 6e este disponibilă doar în variantă electrică, noua generație Lexus ES prezentată, desigur, la Shanghai va sosi pe continentul nostru în 2026 în versiuni hibride (HEV) și electrice. Versiunea hibridă va avea motor pe benzină de 2,5 litri cu 201 CP, în timp ce electrica va fi disponibilă în variante cu 224 CP (roți motrice față) și 343 CP (tracțiune integrală). Nu știm încă detalii despre baterie și autonomie, mai ales că până în 2026 mai este timp pentru îmbunătățirea tehnologiilor.
2. Audi A6 Sedan, în România de la 57.000 de euro
De ce ne pasă: Că tot vorbeam de sedanuri, iată că fanii acestui tip de caroserie au la dispoziție și o opțiune europeană: noul Audi A6 Sedan este disponibil în România și costă cel puțin 57.200 de euro, sumă pentru care primești un motor pe benzină de 2 litri cu 204 CP. Oferta este însă variată, pentru că există și diesel mild-hybrid cu 204 CP de la 63.300 de euro, dar și un V6 benzină de 3 litri cu 367 CP pentru 80.800 de euro. Indiferent de versiuni te alegi cu transmisie automată, iar livrările încep în această vară.
3. Skoda Enyaq facelift este disponibil pentru 42.000 de euro
De ce ne pasă: SUV-ul compact electric Skoda Enyaq a primit recent un facelift, iar acesta poate fi comandat acum și pe piața locală. Prețul minim este 42.100 de euro pentru versiunea cu un motor electric cu 204 CP și autonomie de până la 433 de kilometri, în timp ce varianta de top are două motoare electrice cu 286 CP și autonomie de până la 542 de kilometri. În cazul ăsta, prețurile încep de la aproape 50.900 de euro.
4. Primul Mercedes-Benz fără coloană de direcție apare în 2026
De ce ne pasă: Acum un an îi ascultam pe inginerii ZF Group din Timișoara care îmi povesteau că lucrează la un sistem care va permite eliminarea coloanei de direcție din mașini. Asta se poate prin înlocuirea direcției cu un actuator integrat în volan și un actuator electromecanic poziționat între roți. În industrie, sistemul se numește steer-by-wire, iar principalul avantaj pentru șofer este că virarea devine mai simplă, în special la manevrele de parcare. Ei bine, Mercedes-Benz a anunțat că va lansa în 2026 primul său model de serie cu sistem steer-by-wire. Nu știu dacă sistemul e dezvoltat de ZF Group, pentru că astfel de detalii sunt de regulă semi-secrete, dar știu că nu mă așteptam ca volanul unui astfel de model să arate ca în imaginea de mai sus, fix ca un joystick.
5. Bonusurile Rabla 2025 au fost confirmate oficial
De ce ne pasă: Ne place sau nu, programul Rabla are un impact semnificativ pe piața auto din România, element care se observă cel mai bine din graficul de mai sus pentru anul 2024, care demonstrează că înmatriculările de mașini noi „duduie” după lansarea programului. Ministerul Mediului a anunțat în această săptămână că a trimis la Monitorul Oficial ghidul de finanțare pentru programul Rabla, ocazie cu care au fost confirmate practic și bonusurile: 37.000 lei (7.400 euro) pentru electrice, 15.000 lei (3.000 euro) pentru plug-in hybrid, 12.000 lei (2.400 euro) pentru hibrizi și 10.000 lei (2.000 euro) pentru termice, inclusiv GPL. Înscrierile încep „la jumătatea lunii mai” și se vor face direct de cumpărător într-o platformă online, concept similar cu cel de la programul Casa Verde Fotovoltaice, iar bugetul va fi de 1,43 miliarde de lei, cu 50% peste bugetul neconsumat integral din 2024.
Mențiuni, aplauze amicale și diplome de participare se acordă și următoarelor știri:
Divizia Automotive a producătorului german Continental se desprinde de divizia de anvelope și se va numi Aumovio • Volvo a început producția SUV-ului electric EX30 în Belgia, ceea ce înseamnă că nu va mai fi importat din China • Mercedes-Benz a publicat imagini cu Vision V, conceptul unei utilitare electrice • Porsche a prezentat ediția limitată 911 Spirit 70 ca omagiu pentru modelele Porsche din anii ‘70, iar livrările în Europa încep chiar în această lună.
Numărul lui Adam: 155.000
Ăsta este prețul de pornire în România pentru un Porsche 911 Carrera T. Dar de ce să-ți cumperi un Porsche când, cu exact aceeași sumă de bani, poți să-ți cumperi un Renault? Sigur, nu chiar orice Renault, ci mai exact noul Renault 5 Turbo 3E, un mini-supercar electric cu 540 CP inspirat de la originalul Renault 5 Turbo din anii '80, despre care poți să citești în detaliu în articolul ăsta scris de colegul Cornel Șocariciu.
Iar dacă ești tentat să spui că n-o să dea nimeni 155.000 de euro pentru așa ceva, am o veste interesantă: Renault a anunțat deja că au fost plasate peste 500 de comenzi pentru Renault 5 Turbo 3E, motiv pentru care prețul de lansare de 155.000 de euro nici nu mai este valabil: restul de 1.480 de unități care vor fi produse au un preț de pornire de 160.000 de euro. Mai mult decât un Porsche 911 Carrera T, practic.
Infrastructura-vura
Institutul Național de Statistică a publicat un raport despre lungimea drumurilor publice din România la finalul anului 2024. Fără alte comentarii, uite câteva cifre interesante:
Vrăji, vrăjeli și prăjeli
Tesla a publicat datele financiare pentru primul trimestru al anului, probabil cel mai turbulent din istoria mărcii. Pe scurt, veniturile diviziei Automotive au scăzut cu 20%, în timp ce profitul net a scăzut cu 71%.
Autocritica rațiunii pure
Am descărcat rapoartele plictisitoare în Excel și PDF cu înmatriculările de mașini noi din România și Europa și le-am transformat în peste 20 de grafice pentru a vedea concret cum a evoluat piața auto în primele trei luni ale anului.
Pe scurt, piața auto a crescut cu 8% în România și cu 3% în Europa în luna martie, în timp ce înmatriculările de mașini electrice s-au majorat cu 24% la nivelul continentului.
Varianta lungă o găsești în analiza completă pe care am scris-o pe AUTOCRITICA.
Atât producătorul Noble, cât și compania Saleen sunt rezultatele încăpățânării constructive a doi oameni care au căutat performanța înainte de orice. Și chiar dacă acest considerent li s-ar putea aplica tuturor celor care au fondat constructori în zorii automobilului, începuturile celor două mărci de astăzi s-au desfășurat în timpuri în care deja se cam cernuse sita producătorilor care aveau să devină de tradiție.
Noble și Saleen: mărci auto pe care le descopereai în cataloagele anilor 2000. O poveste auto scrisă de Radu Gurămultă.
Avem și teste: Mircea Meșter ne spune că Hyundai Ioniq 5 N „demonstrează că și electricele pot avea suflet”, iar Radu Gurămultă a testat Ford Explorer EV și ne povestește că „direcția moale și cu feedback mai relativ decât ne obișnuise Ford este clar de preferat în scenariile cu drumuri prin oraș.”
Recomandare de seamă
Dacă te simți copleșit de numeroasele noutăți care apar despre AI, există un newsletter care îți face un rezumat zilnic cu cele mai importante informații: The Neuron.
Scris de Noah Edelman pentru ceva mai mult de 500.000 de abonați, The Neuron îți oferă inclusiv sfaturi despre cum să-i scrii mai eficient lui ChatGPT și ce tool-uri cu funcții AI poți să încerci pentru diverse task-uri.
Așa arată cel mai recent newsletter, iar aici te poți abona.
Ce-am mai luat pe parbriz săptămâna asta
O reclamă (nu chiar atât de) subtilă de la Polestar.
Consum extraurban
Cimitirul IOR: cine sunt oamenii care au ras 12 hectare din parc ca să pregătească terenul pentru „târguri și ballroom-uri”. (Snoop)
Diferențele dintre un psiholog și un psihoterapeut. (Foaia de observație)
Ce sunt „super-aplicațiile” mobile care integrează cât mai multe servicii și cum ne pot schimba viața de zi cu zi. (Panorama)
Tombola sănătății: cum sunt transformați farmaciștii în agenți de vânzări. (Recorder)
Ne place mâncarea. Atunci de ce o aruncăm? (Scena9)